Cacao și ciocolată sunt printre cele mai consumate alimente de lux la nivel mondial (aproximativ 9 kg/an/persoană în țările Europei de Vest) (Beckett, 2008). Popularitatea ciocolatei se datorează în principal proprietăților sale senzoriale plăcute (Magagna și colab. 2017) și emoțiilor pozitive pe care le generează consumul acesteia (Magagna și colab., 2017; Konar și colab., 2016), precum bucuria, plăcerea și reducerea stresului (Meier, Noll și Molokwu 2017). Cu toate acestea, consumul de ciocolată poate fi asociat și cu emoții negative, cum ar fi dorința și neliniștea (Fletcher și colab., 2007).
Falsificarea produselor alimentare, inclusiv a bauturilor, reprezinta totalitatea operatiilor ilicite care au ca scop:
o substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
o adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale cu scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii nemeritate;
o adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificate de compozitia materiei prime;
o utilizarii unor ingrediente si aditivi alimentari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate;
o comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original.
Pe scurt, se poate spune ca falsificarea consta intr-o etichetare fraduloasa sau contrafacerea produselor cu scopul de a vinde un produs ieftin drept unul mai scump cu obtinerea unor venituri necuvenite.
Falsificarea ciocolatei si a produselor de ciocolaterie se poate realiza prin adaos de substante amidonoase, dextrina, gelatina, dar mai ales prin substituirea grasimii proprii untului de cacao cu substante grase de substitutie.
