Lucrare Actul Administrativ De Autoritate

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 12 Februarie 2021

Descriere Lucrare

Extras din document:

        Actul  administrativ  de  autoritate. Noţiunea, caracterele  şi   clasificarea   actelor  administrative de autoritate:   

    Forma  concretă  principală  prin  care  administraţia publică locală  îşi  desfăşoară   activitatea  o  reprezintă  actul  juridic.
    În  literatura  de  specialitate  s-au  formulat  mai  multe  opinii  referitoare  la  definirea  actul  administrativ. Astfel,  într-o  opinie  s-a  susţinut  că  „actul  administrativ  de  autoritate  este  manifestarea, în  scris, a  voinţei  unilaterale, la  cerere  sau  din  oficiu, pe  baza  legii, a  unui  organ  al  administraţiei  publice  competent,  în  scopul  producerii  de  efecte  juridice  din  momentul  publicării  sau  aducerii  la  cunoştinţa  celor  interesaţi  ori  la  o  dată  ulterioară  prevăzută  în  el” .
    De  asemenea,  s-a  arătat  că  „actele  administrative  pot  fi  definite  ca  manifestări  unilaterale  şi  exprese  de  voinţă  ale  autorităţilor  administraţiei  publice  în  scopul  de  a  produce  efecte  juridice, în  temeiul  puterii  publice” .  
Administraţia  publică  locală  adoptă  acte  de  autoritate  şi  încheie  acte  de  gestiune.
„Prin  actele  de  autoritate, administraţia  publică  realizează componenta  dispozitiv – executivă  a  activităţii  sale, exercitându-şi  prerogativele  sale  de  putere  publică, în  raporturile  cu  ceilalţi  subiecţi  de  drept. Având  în  vedere  că  actele  de  autoritate  sunt  emise  de organele  administraţiei  publice  în  calitatea  lor  de  subiecte  special  învestite  cu  atribuţii  de  realizare  a  puterii  publice  şi  că  datorită  acestui  fapt  sunt  supuse    unui  regim  juridic  diferit  de  cel  al  actelor  juridice  bilaterale, aceste  acte  trebuie  să  fie  diferenţiate  sub  aspect  terminologic. 
    Dintre  toate  actele  juridice  ale  administraţiei  publice, numai  actele  de  autoritate  sunt  supuse  în  exclusivitate  regimului  de  drept  administrativ. În  consecinţă, şi denumirea  lor  cea  mai  adecvată  este  de  „acte  de  drept  administrativ”.     Denumirea  de  acte  administrative  poate  fi  utilizată  pentru  a  desemna  genul  actelor  juridice  ale  administraţiei  publice, incluzând  atât  actele de  autoritate  cât  şi  pe  cele  de  gestiune. Denumirea  de  „act  de  drept  administrativ”  este  sinonimă  însă  numai  cu  denumirea  de  „act  de  autoritate”  ca  specie  a  actelor  administrative” .      

Caracterele  actelor  administrative  de  autoritate:

    În  literatura  de  specialitate, cu  privire  la  caracterele  actelor  administrative  de  autoritate, s-au  exprimat  mai  multe  opinii  diferite, însă, cu  toate  acestea,  se  întâlnesc  anumite  elemente  comune.
    Actele  de  autoritate  ale  administraţiei  publice  au  următoarele  caracteriristici:
sunt  întotdeauna acte  juridice  unilaterale, adică  reprezintă  manifestarea  de  voinţă  exclusivă  a  administraţiei  publice, inclusiv  a  serviciilor  publice  ale  acesteia;
    În  toate  cazurile  în  care  autoritatea  administraţiei  publice  emite  din  oficiu  un  act  administrativ  prin  care  se  creează  obligaţii  în  sarcina  altor  autorităţi  administrative, organisme  nestatale, asociaţii, persoane fizice,etc. caracterul  unilateral  al  actul  este  indiscutabil.  
    „Un  act  de  autoritate  este  întodeauna  un  act  unilateral, însă  nu  întotdeauna  un  act  unilateral  al  administraţiei  publice  este  şi  un  act  de  autoritate. Cu  alte  cuvinte, caracterul  unilateral  al  unui  act  administrativ  nu  este  suficient  pentru  a  califica  acel  act  ca  fiind   de  autoritate. Astfel, de  exemplu, darea  unei procuri, promisiunea  de  recompensă, oferta  de  contractare, renunţarea  la  un  drept -  sunt  acte  unilaterale  ale  administraţiei  publice, dar  ele  nu  sunt  acte  de  autoritate, ci  acte  de  drept  civil” .
    Caracteristica  actului  administrativ  de  a  fi  o  manifestare  de  voinţă  unilaterală  îl  deosebeşte  de  actele  contractuale  ale  organelor  administraţiei  publice.
    Totodată, carcterul  unilateral  al  actului  administrativ  determină, cu  anumite  excepţii, revocabilitatea  acestuia.
    În  legătură  cu  această  caracteristică  a  actului  administrativ  de  autoritate  de  a  fi  o  manifestare  de  voinţă  unilaterală, în  doctrină  au  apărut  anumite  precizări.
    În  ceea  ce  priveşte  actele  emise  în  comun,  cu  participarea  fie  a  mai  multor  autorităţi  ale  administraţiei  publice, fie  a  unei  autorităţi  a  administraţiei  publice  şi  a  unei   organizaţii  nestatale, acestea  nu  implică  nici  o  modificare  sub  acest  aspect. În  acest  sens, „autorităţile  publice  locale  nu  pot  adopta  acte  de  autoritate  în  comun, întrucât  fiecare  autoritate  publică  locală  are  competenţă  exclusivă  în  unitatea  administrativ – teritorială în  care  a  fost  aleasă. Cu  alte  cuvinte, o  autoritate  publică  locală  nu  poate  emite  reglementări  aplicabile  în  altă  unitate  administrativ – teritorială, nici  chiar  în comun  cu  o  autoritate  publică  care  reprezintă  acea  subdiviziune  teritorială” .  
    O  altă  precizare  se  referă  la  actele  administrative  emise  la  cerere. Situaţiile  mai  des  întâlnite  în  practică  sunt  acelea  în  care  solicitantul  este  o  persoană  fizică, iar  obiectul  cererii  îl  constituie  emiterea  diferitelor  categorii  de  autorizaţii, cum ar  fi  autorizaţia  pentru  realizarea  unor  activităţi  independente  în  domeniul  serviciilor, etc.
 Voinţa  solicitantului  exteriorizată  în  cerere  reprezintă  doar  o  condiţie  pentru  emiterea  actului  administrativ  propriu – zis, astfel  încât  nu  există  un  acord  de  voinţă  între  solicitantul  actului  şi  organismul  administrativ  emitent. Manifestarea  de  voinţă  a  autorităţii  administraţiei  publice  concretizată  în  actul  emis  la  cerere  îşi  păstrează  caracterul  unilateral.
    O  ultimă  precizare  se  referă  la  emiterea  actelor  administrative  cu  participarea  mai  multor  persoane  fizice.  Cele  mai  multe  acte  adminstrative  de  acest  gen  se  emit  de  autorităţi  ale  administraţiei  publice  colegiale ( spre  exemplu, consiliile  locale, consiliile  judeţene ). 
    Aceste  acte  administrative  se  adoptă  ca  urmare  a  exprimării  votului, prevăzut  de  lege, al  persoanelor  care  au  participat  la  şedinţele  acestor  organe  colegiale, potrivit  cvorumului  precizat  de  lege.
    „Numărul  de  persoane  care   participă  la  adoptarea  unei  decizii  administrative  nu  are  relevanţă  pentru  calificarea  acestuia  ca  act  unilateral  sau  bilateral. În  această  situaţie, actul  administrativ  aparţine  organului  adminstraţiei  publice, fiind  fără  relevanţă  numărul  de  persoane  fizice  care  participă  la  adoptarea  lui  şi, pentru  acest  motiv, are  caracter  unilateral” . 
b)  este  emis în  temeiul  puterii  publice;   
    Această  trăsătură  deosebeşte  actele  de  autoritate  ale  administraţiei  publice  de  cele  de  gestiune, emise  în  mod  unilateral.
    Actul  administrativ  concretizează  voinţa  autorităţii  ca  subiect  de   drept  învestit  cu  putere  publică. Ca  atare, actul  administrativ  emis  de  autoritatea  administraţiei  publice, în  calitatea  ei  de  purtătoare  a  puterii  publice, dă  naştere, modifică  sau  stinge  drepturi  şi  obligaţii, cărora  li  se  aplică  un  regim  de  putere  publică. Cu   alte  cuvinte, administraţia  publică  adoptă  acte  de  autoritate  în  calitatea  sa  de  subiect  special  învestit  cu  atribuţii  publice, ea având, în  raporturile  juridice  generate  de  aceste  acte, o  poziţie  de  supraordonare  faţă  de  celelalte  subiecte  ale  raporturilor  juridice  respective.
    „Trebuie  precizat  că  unităţile  administrativ – teritoriale  au  dublă  personalitate  juridică, ele  având  şi  calitatea  de  persoane  juridice  civile, iar  când  le  reprezintă  în  această  calitate, unităţile  administrativ – teritoriale  se  derobează  de  prerogativele  de  putere  publică. Actele  care  emană  de  la  autorităţile  publice  locale, în  astfel  de  situaţii,  sunt  acte  de  drept  comun. În  raporturile  juridice  izvorâte  din  actele  juridice  de  drept  comun, consiliile  locale  se  situează  pe  poziţie  de  egalitate   juridică  cu  celelalte  subiecte  ale  raporturilor  juridice  respective” .    
     Astfel, pentru  încheierea  unui  contract  având   ca  obiect  un  bun  din  patrimoniul  unei  unităţi  administrativ – teritoriale, se  adoptă, în  prealabil, hotărârea  consiliului  local  de  aprobare  a  încheierii  acelui  act. În  acest  exemplu, hotărârea  consiliului  local  este  un  act  de  autoritate, însă   contractul  care  se  încheie  în  baza  acestei  hotărâri  este  fie  un  act  de  gestiune  publică ( contract  administrativ), fie  un  act  de  gestiune  privată  ( de  drept  comun ), după  cum  bunul  ce  face  obiectul  contractului  aparţine  domeniului  public  sau  domeniului  privat  de  interes  local.
       Regimul  juridic  aplicabil  acestor  acte  este  diferit  după  cum  unele  sunt  acte  de  autoritate, altele  de  gestiune  publică, iar  altele  de  gestiune  privată.
c)  prin  ele  se  organizează  executarea  şi  se  execută  în concret  legile  şi  alte  acte  normative;
       „Această  trăsătură  derivă  din  însăşi  raţiunea  de  a  fi  a  puterii  executive  reprezentată  de  Guvern, care  are  misiunea  ca, prin  administraţia  publică  pe  care  o  coordonează, să  asigure  organizarea  executării  legilor  pentru  a  fi  puse în  executare  în  mod  concret” .
       Rezolvarea  problemelor  de  interes  local  este  lăsată  de  lege  în  competenţa  autorităţilor  publice  locale, care  trebuie  să  adopte, în  acest  sens, hotărâri  cu  respectarea  legii  potrivit  articolului  38, alineatul (1)  din  Legea  nr. 215 / 2001. Pentru  a-şi  îndeplini  această  misiune, administraţia  publică  locală  trebuie  să  adopte  acte  de  autoritate  conforme  cu  legea, în  caz  contrar, ele  fiind  anulate  pe  cale  judecătorească. Administraţia  publică  nu  poate  să  modifce  sau  să  adauge  la  lege  prin  actele  sale.
       Afirmaţia  potrivit  căreia  actele  administrative  aplică  în  concret  legile  nu  trebuie  interpretată  restrictiv, deoarece  în  cadrul  funcţiei  executive  se  recurge  şi  la  acte  juridice  normative  conforme  cu  legea  , iar, în  anumite  cazuri, legea  adordă  autorităţilor  administrative  o  putere  de  apreciere, în temeiul  căreia  acestea  nu  se  mărginesc  să  aplice  legea, ci  au  libertatea  de  a  alege, în  anumite  limite, între  două  sau  mai  multe  soluţii.
d) actele  administrative  de  autoritate  sunt  obligatorii  pentru  toate  persoanele  fizice  şi  juridice  care  intră  sub  incidenţa  actelor  respective, precum  şi  pentru  însuşi  organul  emitent;
       Obligativitatea  actelor  administrative  de  autoritate  trebuie  privită  sub  mai  multe  aspecte:
- obligativitatea  acestor  acte  vizează  numai  persoanle  fizice  şi  juridice, aflate  pe  teirtoriul  unităţii  administrativ – teritoriale  pe  care  o  reprezintă  autoritatea  emitentă;
- referitor  la  obligativitatea  acestor  acte  faţă  de  instituţiile  publice, trebuie  făcută  o  delimitare, după  cum  aceste  instituţii  sunt  sau  nu  subordonate  consiliilor  locale  sau  judeţene.
    În  cazul  instituţiilor  publice  subordonate  administraţiei  publice  locale, acestea  au  obligaţia  respectării  hotărârilor  consiliilor  locale  prin  care  se  pot  stabili  chiar  unele  măsuri  obligatorii  pentru  instituţiile  publice respective. 
    În  cazul  instituţiilor  publice  de  stat  şi  serviciilor  publice  descentralizate  ale  ministerelor  în  unităţile  administrativ – teritoriale, legea  nu  prevede că  autorităţile  administraţiei  publice  locale  pot  stabili  măsuri  obligatorii  pentru  acestea.
       Actele  administraţiei  publice  locale, adoptate  în  domeniile  lor  de  competenţă  exclusivă, se  impun  şi  celorlalte  organe  ale  statului,  în  sensul  că  acestea  sunt  ţinute  să  le  respecte. De  exemplu, normele  stabilite  de  consiliile  locale  privind  autorizarea  construcţiilor  trebuie  respectate  nu  numai  de  particulari, ci  şi de către  toate  autorităţile  publice, indiferent  de  natura  acestora  sau  de  categoria  de  organe  ale  statului  din  care  fac  parte.
e) actele  de  autoritate ale  administraţiei  publice  locale  au  un  caracter  executoriu.
       Acestea  sunt  executorii  de  drept, se  pun  în  executare  din  oficiu, fără  îndeplinirea  vreunei  alte  formalităţi, cum  ar  fi  învestirea  cu  formulă  executorie  a  hotărârilor  judecătoreşti  sau  a  altor  titluri  executorii.
       Caracterul  executoriu  se  datorează  faptului  că  actele  de  autoritate  sunt  emise  pentru  realizarea  puterii  executive  a  statului. Pentru  a  fi  puse  în  executare, ele  nu  au  nevoie  de  încuviinţarea  instanţelor  judecătoreşti.
       Actele  administrative  de  autoritate  sunt  titluri  executorii  speciale, care  nu  trebuie  învestite  cu  formulă  executorie  de  către  instanţele  judecătoreşti, iar  executarea  lor  nu  poate  fi  contestată  potrivit  dreptului  comun. Actele  de  autoritate  sunt  supuse  regimului  de  drept  public, singura  cale  permisă  de  lege  pentru  paralizarea  efectelor  acestor  acte  este  cea  reglementată  de  Legea  contenciosului  administrativ  nr. 29 / 1990. Dacă  cel  vizat  prin  acest  act  îl  consideră  ilegal, are  dreptul  de  a  se  plânge  organului  emitent, celui  ierarhic  superior, altor  organe  ale  adminstraţiei  publice  în  cazurile  prevăzute  de  lege  precum  şi  a  instanţelor  judecătoreşti.
       Legea  poate  prevedea  însă  şi  anumite  excepţii, când  punerea  în  executare  a  unui  act  adminsitrativ   de  autoritate  este  condiţionată  de  autorizarea  prealabilă  a  instanţei  judecătoreşti.
       Prin  instituirea  acestor  excepţii  se  urmăreşte  prevenirea  producerii  unor  pagube  iremediabile  prin  punerea  în  executare  a  unor  eventuale  acte  adminstrative  ilegale.
       „Autorizarea  dată  de  instanţa  judecătorească  în  asemenea  situaţii  nu  trebuie  interpretată  ca  o  învestire  cu  formulă  executorie, ci  văzută  ca  o  garanţie  în  plus   prevăzută  de  lege  pentru  protejarea  drepturilor  persoanei  în  raport cu  administraţia  publică, obligând  însuşi  organul  emitent  să  declanşeze  procedura  controlului  de  legalitate  a  actului  respectiv înainte  de  punerea  lui  în  executare” . 
       Alături  de  aceste  caractere  ale  actelor  administrative  de  autoritate, în  literatura  de  specialitate  au  mai  fost  precizate  şi  alte  caractere  ale  acestora  cum  ar  fi: acestea  trebuie  să  fie  adoptate  sau  emise  în  formă  scrisă; sunt, în  condiţiile  legii, revocabile; să  fie  publicate  sau  aduse  la  cunoştinţa  persoanelor  fizice  sau  juridice  sau  organelor  administraţiei  publice  care  le  aplică; nu  pot  avea  caracter  retroactiv. În  fapt,  aceste  elemente  deosebesc  actele  administrative  de  autoritate  de  celelalte  acte  acte  administrative  pe  care  organele  administraţiei  publice  le  încheie  ori  le  pronunţă, respectiv  acte  administrative  de  gestiune  şi  acte  administrative  cu  caracter  jurisdicţional . 

Cuprins:


Plan tematic..........................................................................................................1
Consideraţii preliminare.......................................................................................3
Capitolul I:    Actul administrativ de autoritate.Noţiunea,caracterele si  
                      clasificarea actelor administrative de autoritate.............................5
                       1.   Noţiunea de act administrativ de autoritatate..........................5
                       2.   Caracterele actelor administrative de autoritate......................6
3.   Clasificarea actelor administrative de autoritate...................12
Capitolul II:    Autorităţile publice locale care adoptă sau emit acte
                       administrative de autoritate si principalele acte administrative 
                       de autoritate emise de acestea......................................................19
1.   Consiliul local........................................................................19
2.   Hotărările consiliului local....................................................21 
3.   Primarul.................................................................................26
4.   Actele administrative de autoritate ale primarului.................28
5.   Consiliul judetean..................................................................32
6.   Hotararile consiliului judetean...............................................33
7.   Prefectul.................................................................................36
8.   Actele administrative de autoritate ale prefectului................39
9.   Autorităţile publice locale ale Municipiului Bucureşti..........41 
10.  Actele administrative de autoritate ale autorităţilor publice   
        locale ale Municipiului Bucureşti.........................................43
Capitolul  III:    Procedura de adoptare  sau de emitere a actelor
                          administrative de autoritate......................................................45
                      1.    Procedura prealabilă..............................................................46
                      2.    Procedura concomitentă........................................................51
3.    Procedura posterioară............................................................52
Capitolul IV:    Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative de
                      autoritate si consecinţele juridice ale nerespectarii acestora........57
1.   Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative de 
      autoritate ale administraţiei publice locale............................57
2.   Consecinţele juridice ale nerespectării condiţiilor de   
      valabilitate ale actelor administrative de autoritate...............65      
Capitolul V:     Intrarea in vigoare a actelor administrative de autoritate...........69
1.  Regula în materia intrării în vigoare a actelor administrative 
     de autoritate.............................................................................69    
2.  Excepţii în materia intrării în vigoare a actelor administrative 
     de autoritate.............................................................................69                         
Capitolul VI:  Modificarea şi suspendarea actelor administrative de autoritate.73 
1.   Modificarea actelor administrative de autoritate...................73
2.   Suspendarea actelor administrative de autoritate..................76            
Capitolul VII:  Încetarea producerii efectelor actelor administrative 
                        de autoritate................................................................................82
                       1.   Revocarea..............................................................................83
                       2.   Abrogarea..............................................................................88
3.   Anularea................................................................................89
                       4.   Alte moduri de incetare a producerii efectelor.....................94
Concluzii............................................................................................................95
Bibliografie........................................................................................................97

Descarca lucrare