Lucrare Analiza Domeniilor De Activitate A Firmei (s.c Xyz S.a.)

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 12 Februarie 2021

Descriere Lucrare

Extras din document:

     PROFILUL COMPANIEI:

    Pe teritoriul oraşului Petrila, în cadrul economiei sale, îşi desfăşoară activitatea Exploatarea Minieră Petrila, puternică şi importantă unitate carboniferă care se numără printre cele mai mari exploatări de profil din bazinul Văii Jiului, fiind în acelaşi timp una dintre marile producătoare de huilă din ţară. 
    Câmpul minier Petrila este situat în partea de nord-est a bazinului Văii Jiului pe flancul nordic al sinclinalului. El se întinde pe o suprafaţă de 1.073 ha şi este delimitat: la nord de domeniul metamorfic prin falia marginală nordică; la est de câmpul minier Lonea; la sud de perimetrele miniere Petrila Sud şi Livezeni; la vest de câmpul minier Dâlja.
    Exploatarea Minieră Petrila are sediul în România, judeţul Hunedoara, oraş Petrila, strada Minei, numărul 2 şi este o subunitate a Companiei Naţionale a Huilei S.A. Petroşani.
Exploatarea Minieră Petrila este o unitate economică a cărei proprietate şi gestiune aparţine în întregime statului, aceasta funcţionând în baza unei Licenţe acordată de Agenţia Naţională de Resurse.
Exploatarea Minieră Petrila nu are personalitate juridică, are autonomie limitată, iar relaţiile dintre Exploatarea Minieră Petrila şi Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani sunt reglementate prin: „ Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale a Huilei S.A. Petroşani ” prevăzut în H.G. nr. 806/1998.
    Exploatarea Minieră Petrila este o unitate economică de producţie care asigură: conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de extracţie a huilei; executarea de lucrări de deschidere şi pregătire în subteran; executarea de lucrări de cercetare geologică şi tehnologică pentru extinderea perimetrelor de exploatare şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a celor existente; menţinerea şi dezvoltarea capacităţilor existente; elaborează studii, proiecte şi documentaţii proprii în vederea punerii în exploatare a noi perimetre miniere; califică şi perfecţionează personalul propriu.  Alte lucrări strict legate de obiectul de activitate în domeniile sunt: întreţinere şi reparaţii la lucrările miniere, utilaje şi instalaţii, construcţii montaj; transporturi tehnologice de marfă, de personal şi speciale; servicii de informatică necesare unităţii; servicii de confecţii metalice, de rebobinare a motoarelor electrice; activitate de salvare minieră în colaborare cu Staţia Centrală de Salvare Minieră din Petroşani. 
    Alte servicii în condiţiile legii legate de obiectul de activitate al Companiei Naţionale a Huilei Petroşani sunt: elaborează şi urmăreşte realizarea integrală a programului general de exploatare şi dezvoltare; elaborează documentaţia tehnică de producţie, securitatea minieră şi protecţia mediului, documentaţia de fundamentare a indicatorilor economico-financiari, documentaţia activităţii de personal şi probleme sociale şi defalcarea acestora pe sectoare, secţii şi active; asigură realizarea şi utilizarea maximă a capacităţilor de producţie; asigură folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor; asigură aplicarea normelor de producţie şi igienă a muncii şi aplicarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător; urmăreşte realizarea programelor speciale; stabileşte şi aplică măsurile pentru realizarea calităţii producţiei, perfecţionarea sistemului informaţional de calcul; fundamentează şi elaborează programul de aprovizionare tehnico-materială cu necesarul din ţară sau import şi termenele de livrare, pe care îl trimite la serviciile de specialitate din cadrul Companiei     Naţionale a Huilei, pentru centralizarea şi încheierea de contracte cu furnizorii; asigură exploatarea raţională a zăcământului, răspunde de aplicarea tehnologiilor de exploatare, transport şi extracţie; experimentează şi valorifică rezultatele cercetărilor ştiinţifice, îndrumă activitatea de investiţii-inovaţii; urmăreşte şi centralizează principalii indicatori economico-financiari, întocmeşte şi transmite la Compania Naţională a Huilei Petroşani dări de seamă periodice, întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli aprobate de Compania Naţională a Huilei Petroşani; în baza delegării expuse a     Consiliului de Administraţie al Compania Naţională a Huilei Petroşani, Exploatarea Minieră Petrila poate încheia contracte economice privind relaţiile de muncă şi prestări servicii; presupune, execută, organizează şi controlează lucrările de dezvoltare-investiţii, în conformitate cu programul general de dezvoltare; asigură aplicarea prevederilor legale privind salarizarea şi normarea muncii, stimulează material; stabileşte necesarul de personal şi cadre proprii pe meserii şi specialităţi, organizează calificarea personalului muncitor, practica la locul de muncă în colaborare cu instituţiile de învăţământ; încadrează personal propriu, stabileşte criterii unitare de selecţionare şi promovare, face propuneri pentru specializare şi perfecţionarea personalului.
    Din punct de vedere tehnologic, activitatea la Exploatarea Minieră Petrila se prezintă structurată pe două mari categorii:
- activitatea de bază din subteran;
- deservirea activităţii din front cu utilităţile necesare.
    Domeniu de activitate îl constituie extracţia zăcămintelor de cărbune, în perimetrul Exploatării Miniere Petrila identificându-se mai multe strate de cărbune cu grosimi, extinderi şi alcătuiri foarte variate pe direcţia şi înclinarea zăcământului.
    Cărbunele întâlnit în cele 21 de strate din câmpul minier Petrila este încadrat în categoria „huila” energetică de Valea Jiului. Acest cărbune are culoarea neagră, cu luciu de smoală sau semilucios, sau cu alternanţe lucioase sau semimate. Este compact sau sfărâmicios, cu spărtură neregulată, concoidală sau se desface uşor pe planele de stratificaţie.
    Cărbunele steril obţinut de către Exploatarea Minieră Petrila este transportat la Preparaţia Corăeşti pentru prelucrare, de unde este livrat mai departe la termocentrala Mintia, singurul client către care se furnizează cărbunele extras.
    Exploatarea Minieră Petrila îşi procură materiile şi materialele necesare realizării procesului de extracţie a cărbunelui de la diverşi furnizori cu care încheie contracte de livrare, astfel: explozivul utilizat este furnizat de către Exploatarea Minieră Vulcan pe bază de comenzi, această mină furnizând explozivul pentru toate minele din Valea Jiului în conformitate cu regulile emise de Compania Naţională a Huilei; stâlpii utilizaţi în construcţia galeriilor sunt furnizaţi de către GeromInvest S.A.; grinzile sunt furnizate de către S.C. Alpin S.A.; plasa metalică şi armăturile metalice sunt furnizate de mai multe firme din industria sârmei.
    Exploatarea Minieră Petrila dispune de organigrama funcţională aprobată în     Consiliul de Administraţie a Companiei Naţionale a Huilei S.A. Petroşani, în care sunt stabilite subordonările ierarhic-funcţionale pe trei nivele:
a) conducerea exploatării;
b) servicii, compartimente funcţionale;
c) sectoare de activitate.
    Conducerea este reprezentată de:
- directorul exploatării ing. Jujan Constantin;
- inginerul şef  producţie-investiţii ing. Necula Aurelian;
- inginerul şef  electromecanic ing. Huruială Vasile;
- inginerul şef  securitate minieră ing. Lupulescu Gheorghe;
- contabilul şef ec. Velea Mihaela.ETAPELE DEZVOLTĂRII
    Date certe care atestă existenţa localităţii Petrila sunt cuprinse în „Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania”, volumul II, întocmit de Coriolan Suciu, publicat de Editura Academiei Republicii Socialiste România. În acest dicţionar se citează Petrila ca primă atestare în 1773, sub denumirea de Sij in Petrila, Daiz Petrila(conscripţia Klein); apoi în 1750 Zsil Petrila(conscripţia Aaron), ca în conscripţiile următoare din 1760-1762 şi 1854 să apară Petrila.
    Atraşi de bogatele zăcăminte carbonifere ce se descoperiseră pe cursurile de apă din această zonă, fraţii Hoffmann şi Carol Maderspach, proprietari austrieci de mine, au început în 1840 primele exploatări rudimentare de cărbune la suprafaţă pentru alimentarea cu cărbune a topitoriilor primitive. 
    Prima societate care în anul 1850 a început lucrările de exploatare a cărbunelui din Valea Jiului a fost „Societatea braşoveană de mine şi cuptoare” cu sediul la Viena.
    Documentele existente în Cartea de concesiuni a Capitanatului minier pentru Transilvania aflată în păstrarea Arhivelor Statului Deva, atestă că din decembrie 1858 pe teritoriul localităţii Petrila au fost acordate mai multe concesiuni de terenuri miniere care au început să fie exploatate începând cu anul următor. Rezultă că mina Petrila exploatează cărbunele din 1859.
    Cea dintâi maşină cu aburi din Valea Jiului s-a folosit în anul 1872 la mina Deak Petrila la ascensoare, având 60 cp, presiunea de lucru 5 atm, viteza de transport 4-6 m/s, tip Mayer cu pistoane germane, livrată de firma Erich şi Hoffann din Hermanseifen. La această maşină a fost cuplată o pompă de apă livrată de aceeaşi firmă în anul 1872 şi pompa de apă din Jiu în sala cazanului. După un an a fost achiziţionată o altă maşină cu aburi pentru ridicarea apelor din mină.
În anul 1872 la mina Deak Petrila, cea mai mare mină a statului din Valea Jiului, se produce prima catastrofă minieră prin explozia gazului metan. Incendiul provocat de explozie a cuprins sala maşinii de extracţie, care a ars complet şi a provocat prăbuşirea turnului de extracţie. Lucrările de repunere în funcţie au durat un an, în acest timp activitatea de producţie s-a limitat la sectoarele de suprafaţă. 
    După anul 1890 s-au introdus instalaţiile electrice prin montarea primelor motoare electrice cu curent alternativ trifazic.
În anul 1892, prima grevă a minerilor ca acţiune de clasă a durat două săptămâni. Aceşti cereau reducerea zilei de lucru, mărirea salariilor, anularea unor reţineri nejustificate. Pe 18 iulie minerii au sistat lucrul, minele societăţii braşovene au rămas goale. Greva a fost înăbuşită brutal de către armată şi poliţie, fără ca minerii să obţină rezultate.
    În anul 1894, „Societatea anonimă de mine de cărbune din Salgotarjan” cumpărase toate minele, printre care şi Petrila şi drepturile de arendă ale societăţii braşovene pentru suma de 3,5 miliarde forinţi, această societate devenind o cointeresare austriaco-germană şi maghiară.
În anul 1902 s-a introdus pentru prima dată transportul cu vagoneţi în subteran. 
La mina Petrila în afară de stratul principal, lucrările vechi s-au extins mai mult asupra zăcămintelor subţiri de 4, 5, 6, 7, 9, 13 şi 14 în abataje folosindu-se metoda de exploatare cu prăbuşire.
    Pentru transportul pe verticală în subteran, în afară de puţul de extracţie, prevăzut cu o maşină cu aburi de 136 cp, mina Petrila avea trei puţuri oarbe-unul în centru şi două la periferie - , dispuse astfel încât fiecare să aibă o rază de 330 m.
    La mina Petrila s-a experimentat pentru prima dată în Valea Jiului rambleul hidraulic, care pe baza rezultatelor bune obţinute, a fost generalizat la toate minele societăţii.
    În anul 1931 se construieşte o preparaţie modernă cu o capacitate de 270 tone pe oră, care era considerată una dintre cele mai mari din lume. A crescut producţia de brichete de cărbune, produs rezultat prin valorificarea cărbunelui mărunţit. Această spălătorie modernă putea prepara întreaga producţie a minelor din partea estică a bazinului şi minei Aninoasa, ridica valoarea calorică a produselor, în medie, cu 30%. 
    Faţă de 775.467 tone de cărbune în anul 1951, producţia minei a crescut în anul 1965 la 860.964 tone, iar în anul 1983 a crescut la 1.251.177 tone cărbune devenind a treia unitate producătoare de cărbune din Valea Jiului după Lupeni şi Vulcan.
    În anul 1997 are loc prima restructurare în urma căreia 250 de mineri sunt disponibilizaţi. Astfel, numărul de angajaţi a scăzut de la 3.898 în anul 1996 la 2.184 în anul 1998.
    În anul 2001, experimental, la Exploatarea Minieră Petrila are loc punerea în funcţie a primului abataj cu banc de cărbune subminat la stratele de înclinare mare(metoda BOURBAKI).
    Având în vedere şi schimbările survenite pe piaţa cărbunelui, s-au înregistrat numai cereri de huilă energetică, astfel, în luna iunie 2002 se închide Preparaţia Petrila, mina livrând huilă sortată pentru principalul beneficiar Electrocentrala Mintia, personalul angajat fiind repartizat la exploatările miniere din Valea Jiului, printre care şi Exploatarea Minieră Petrila.
    În aprilie 2005 are loc o altă restructurare, în urma căreia mai rămân 1609 angajaţi(1479 muncitori, 61 maiştri, 69 TESA).
    În 17 ianuarie 2006 mai sunt disponibilizaţi încă 38 de persoane, în 28 februarie 2006 mai sunt disponibilizaţi încă 80 de angajaţi, în 28 martie 2006 încă 38 de mineri, iar în 29 aprilie 2006 au mai plecat 40 de mineri.
    În prezent Exploatarea Minieră Petrila are un efectiv de 1491 de angajaţi.

    CUPRINS:


INTRODUCERE 
CAP. I.      PREZENTAREA EXPLOATĂRII MINIERE PETRILA .........................................     4
                  1.1. PROFILUL COMPANIEI ..................................................................................     4
                  1.2. ETAPELE DEZVOLTĂRII ................................................................................     6
                  1.3. PERSPECTIVE ...................................................................................................     7
CAP. II.     PREZENTAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A EXPLOATĂRII MINIERE         PETRILA ...................................................................................................................
                  2.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ........................................................   10
                          2.1.1. Rata activelor imobilizate ........................................................................   10
                          2.1.2. Rata activelor circulante ..........................................................................   11
                          2.1.3. Rata stabilităţii financiare ........................................................................   11
                          2.1.4. Rata autonomiei financiare ......................................................................   11
                          2.1.5. Rata îndatorării .........................................................................................   12
                          2.1.6. Analiza ratelor de structură la Exploatarea Minieră Petrila .....................   13
                  2.2. Analiza ratelor de gestiune ..................................................................................   16
                  2.3. Analiza ratelor de rentabilitate ............................................................................   20
CAP. III.   ECHILIBRUL FINANCIAR AL EXPLOATĂRII MINIERE PETRILA ................   23
                  3.1. CONCEPŢIA FUNCŢIONALĂ PRIVIND ÎNTREPRINDEREA ....................   23
                  3.2. BILANŢUL FUNCŢIONAL-ROLUL ACESTUIA ÎN ANALIZA    ECHILIBRULUI FINANCIAR ...........................................................................
                  3.3. ANALIZA FUNCŢIONALĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE 
                         TERMEN MEDIU ŞI LUNG .............................................................................
                        3.3.1. Cauzele variaţiei fondului de rulment ........................................................   28
                        3.3.2. Interpretarea mărimii fondului de rulment .................................................   31
                        3.3.3. Fondul de rulment minim necesar ..............................................................   34
                        3.3.4. Analiza fondului de rulment la Exploatarea Minieră Petrila .....................   35
                 3.4. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT ..................................   36
                        3.4.1. Nivelul necesarului de fond de rulment .....................................................   36
                        3.4.2. Dinamica necesarului de fond de rulment ..................................................   39
                        3.4.3. Analiza necesarului de fond de rulment .....................................................   40
                 3.5. TREZORERIA NETĂ .........................................................................................   41
                 3.6. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN INTERMEDIUL 
                       RATELOR DE FINANŢARE ..............................................................................
                 3.7. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN INTERMEDIUL TABLOULUI DE VARIAŢIE A TREZORERIEI ..............................................
  CAP. IV. CONCLUZII ŞI PROPUNERI ....................................................................................   52
                4.1. CONCLUZII PRIVIND ECHILIBRUL FINANCIAR AL 
                      EXPLOATĂRII MINIERE PETRILA ..................................................................
                4.2. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ECHILIBRULUI FINANCIAR
                      AL EXPLOATĂRII MINIERE PETRILA ............................................................
 ANEXE ........................................................................................................................................   54
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................   64

Descarca lucrare