Lucrare Comertul Exterior Si Politica Comerciala A Romaniei In Perioada De Tranzitie La Economia De Piata

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 12 Februarie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT:

   " Povara trecutului "

Analizele  comparativele ale economiilor in tranzitie au acordat o atentie insuficiienta conditiilor initiale care dominau la debutul procesului de transformare. Romania comunista, in special din anii ’70 si ’80, reprezinta un caz interesant si instructiv de crestere pauperizanta cauzata de logica sistemului, in particular tendinta de a accelera cresterea industriala si de a sporilegaturile cu economiile de piata pe baza slab functionale (ignorand in totalitate  mecanismele pietei). In literature de specialitate acest fenomen este explicat prin existenta unor distorsiuni ale preturilorcare afecteaza negativ alocarea resurselorsi raportul de schimb (terms of trade), reducand bunastarea . Se poate arata , insa, ca modul de functionare a economiei pe ansamblu (inclusive aparitia unor decizii idustriale gresite) a constituit, de fapt , distorsiunea ce a condos la o crestere pauperizata1. S-a aratat ca dinamica interna a sistemului, incapacitatea sa de a face fata complexitatii  crescande si de a asimila si de a genera progress etnic  - condus la o ‘slabire’ a productiei, caracterizata prin expansiunea sa cu o inclinatie catre bunurile industriale cu o valoare adaugata redusa ducand la o  constanta deteriorare a raportului de schimb.
    Deoarece ‘cresterea pauperizata ‘ a limitat potentialul de crestere a eporturilor, excedentele comerciale previzionate din anii ’80 - necesare pentru achitarea datoriei externe – au fost realizate prin reduceri massive de importuri in valute forte .  
Perspectivele de crestere economica au fost foarte reduse nu numai de nivelul scazut al investitiilor, ci si printr-o scadere masiva a importurilor de masini si utilaje din tarile occidentale. Amploarea reducerii absortiei interne din aceea perioada s-a eflectat in rate de crestere mai scazute ale productiei, reducerea consumului si dezechilibre interne mai mari (atat vizibile cat si ascunse).In pus, lipsurile se acutizau si in prductie si in consum. Natura pauperizata a ‘cresterii economice’ in Romania comunista este sugestivilistrata de venitul pe locuitor (care a ramas unul din cele mai scazute din Europa) si de caracterul profound energfag al PIB . Un alt fapt graitor este acela ca , in timp ce PIB se spune ca a crescut cu apropape 28 la suta in anii ’80, exporturile au scazut in aceeasi perioada.
Structura industriei a relevat si o inclinatie puternica catre creearea unor unitati gigant, ingnorand total sursele de flexibilitate intr-o economie, respective intreprindirile mici si mijlocii. Astfel in 1989 din 1075 societati cu peste 1000 de angajati fiecare reprezentau peste 51 la suta din totalul unitatilor, angajand 87 la suta din muncitorii din industrie si oferind aproape 85 la suta din productia industriala totala. Societatile cu peste 3000 de angajati (care reprezentau aproximativ 16 la suta din total) obtineau peste 50 la suta din productia industriala totala si ajungeau la 53 la suta din totalul salariatilor din industrie.In acelasi timp, intreprinderile mici si mijlocii (cu mai putin de 500 de salariati) detineau 4 la suta din totalul salariatilor si 6 la suta din productia industriala totala.
Reducerea fortata a datoriei externe din anii ’80 (in realitate o terapie de soc sui-generis) a amplificat declinul competitivitatii economiei, a exacerbat dezechilibrele dintre sectoare, a sporit lipsurile, reducand consumul populatiei. 

     Scaderea productiei si perioada inflatiei crescute (1990-1993 )

Primii ani ai postcomuniosmului au fost tulburati de dificultati economice severe, inclusive de o scadere masiva a productiei (vezi Tabelul 1), o incoerenta  sistematica a politicilor, un ‘interregn institutional’.interregnul institutional se refera la disparitia majoritaii structurilor institutiilor vechi, fara o construire rapida a unor institutii ale economiei de piata (acest hiat justifica implozia veniturilor publice (vezi Tabelul 2). Acestea au contribuit, evident, la sporirea incertitudinii, ambiguitatii si volatilitatii din mediul economic intern. In aceasta etapa structurile mostenite sunt sparte, implicand o crestere considerabila a volumului functiilor din system si consumarea unor energii (resurse) importante pentru a realiza transformarea.
In ciuda drumului intortocheat, s-a produs un anumit grad de schimbare instituionala in acei ani; prin procese spontane, ca de exemplu privatizarea funciara in masa si aparitaia unui sector privat (care a precedat Legea 54/1990 reglementand crearea societatilor private)  , precum si prin ‘masuri de sus’ initiate de Guvern. Pentru acestea din urma se numara initierea sistemului bancar pe doua niveluri (in 1990), vanzarea  intreprinderilor de stat (Legea  15/1990) si Legea 58/1991 a privatiazarii, prin care se dorea impartirea  a 30 la suta din capitalul societatilor cetatenilor romani . Soarta legii privatizarii este simptomatica pentru ezitarile si inconsistentelor politicilor de reforma din aceea perioada; legea 58/1991 a produs confuzii relativ  le structura unei administrari mai bune a activelor.
In general si intr-un sens formal se poate afirma ca factorii politici au practicatun tip de ‘mimare institutionala’, incercand sa adopte, desi intr-o maniera extrem de consistenta, institutii din lumea occidentala.Insa, o problema implicita de mimarea institutionala  este ca acesta nu poate trata aspectele fine ale reformelor (scimbarea institutionala) si, frecvent, manifesta lipsuri de substanta in conditiile in care functionarea reala a institutiilor este condusa de interese statornicite.
    Dupa decembrie 1989 a existat o extraordinara presiune de jos pentru consumarea de bunuri comercializabile, reducerea exporturilor si expansiunea importurilor, atat pentru bunuri pentru consum, cat si pentru cunsum, cat si intermediare, dupa perioada de severe privatiuni din anii ’80.Trecerea catre bunurile comercializabile, a fost aproape instantanee si theoretic imposibil de impiedicat; fiind sprijinita si de sindromul ‘evitarii bunurilor autohtone’. In 1990 expansiunea consumului a fost in principal finantata prin dez-economisire (reducerea rezervelor valutare).
    In fata unei deteriorari rapide a economiei si fara a putea limita dezechilibrele crescande (defivitele comerciale nesustenabile cresterile preturilor, reducerea investitiilor), la inceputul anului 1991 a fost introdus un plan de destabilizare, sustinut de FMI  .
    Programul de stabilizare gradualizat care s-a conturat includea o inasprire a politicilor monetara si fiscala (desi ratelereale ale dobanziiau ramas preponderant negative), o politica a veniturilor bazata pe impozitare, o noua depreciere si introducerea unui system valutar pe doua niveluri 9 prin introducerea unui system interbancar de licitatii valutare, in februarie 1991.Programul nu areusit sa opreasca inflatia.
    In primavera anului 1992, factorii de decizie au fost obligati sa actioneze (un curs valutar oficial supraapreciat; preturi artificial de scazute pentru energie si materii prime care stimulau supra-consumul lor; insuficientele intrari de capital strain).     Ratele dobanzii au crescut considrabil si rata de refinantare a BNR a ajuns , la 80%; cursul de schimb a fost  substantial  devalorizat  si exporttatorilor li s-a acordat drepturi de detinerie totala a valutei in speranta inlaturarii neoncrederii lor si incurajarii repatrierii capitalului.
    Insa reorintarea politicilor a fost incomplata si ratele dobanzii au ramas negative ca rezultat al volumului mare de credite preferentiale si al nivelului scazut al dobanzii la depozite.

Cuprins:

 Introducere
1. Situaţia generală a economiei Romaniei de după 1990
1.1 Evoluţia situaţiei economice
1.2 Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici
2. Politica comercială
2.1 Promovare si stimulare export
2.1.1 Mijloace promotionale
2.1.1.1 Tratate economice internationale
2.1.1.2 Reprezentante economice in strainatate
2.1.1.3 Targuri internationale relatii publice
2.1.2 Mijloace de stimulare
2.1.2.1 Fiscale – reduceri si scutiri de impozite
2.1.2.2 Bugetare – subventii directe si indirecte 
2.1.2.3 Financiar - bancare
2.1.2.4 Valutare
2.2 Protectia economiei si a concurentei
2.2.1  Politica vamala   
2.2.1.1 Taxe vamale
2.2.1.2 Suprataxe, taxe compensatorii, taxe antidumping
2.2.2 Mijloace netarifare
2.2.2.1 Restrictii de ordin cantitativ
2.2.2.2 Obstacole tehnice
3. Comertul exterior  
3.1 Evoluţia comerţului exterior 
3.1.1 Exporturi
3.1.1 Dinamică şi volum 
3.1.2 Structura exporturilor
3.1.3 Orientare geografică
3.1.2 Importuri
3.2.1 Dinamică şi volum
3.2.2 Structura importurilor
3.2.3 Orientare geografică
4. Analiza datelor prezentate şi conluzii 
Anexe
Bibliografie
Descarca lucrare