Lucrare Notiuni De Publicitate. Comportamentul Consumatorului Si Implicatiile Sale In Publicitate

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 19 Februarie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT:

     Funcţiile publicităţii moderne

    Publicitatea modernă, ale cărei implicaţii sunt sesizabile în diversele aspecte ale vieţii sociale, economice, politice, culturale etc. îndeplineşte funcţii alternative, dintre care cele mai importante sunt , conform autorilor Dan petre şi Mihaela Nicola (2004):
1. funcţia de comunicare sau de informare este considerată cea  fundamentală a publicităţii. Ea facilitează relaţia dintre anunţător şi consumator şi răspunde obiectivului  principal al unei campanii publicitare, de a face cunoscut un produs sau serviciu.
2. funcţia economică - în legătură cu aceasta există o serie de teorii  iar dintr-o perspectivă mai largă, există o funcţie economică reală a publicităţii, care se manifestă prin : impulsul pe care îl dă oricărei economii de piaţă ; influenţa asupra consumatorilor în luarea deciziei de cumpărare ; efectele asupra producţiei de bunuri şi servicii ; accelerarea uzurii morale a produselor ; crearea de mode de consum ; dezvoltarea artificială a noi domenii de producţie, prin crearea de nevoi artificiale ; amplificarea progresului tehnologic. Efectele economice ale publicităţii se simt mai ales la nivelul organizaţiilor comerciale, produsele şi mărcile acestora cunosc variaţii ale cotei de piaţă, modificări ale strategiilor de producţie, variaţii ale puterii economice ale firmelor producătoare sau comerciale. Totodată, industria publicitară, în ţările cu o avansată economie de piaţă, aduce importante beneficii economice bugetului statului, fiind o industrie care funcţionează, ca oricare alta, după regulile economice.
3. funcţia socială  prin care se influenţează atât indivizii, cât şi instituţiile sociale. Pe lângă informaţia de tip comercial, receptorii mesajelor publicitare primesc şi informaţii privitoare la regulile sociale general acceptate, modele de comportament social . În acest fel, publicitatea poate mări gradul de integrare socială, crea noi moduri de viaţă, facilita răspândirea unor modele culturale, a ideilor noi, a inovaţiilor tehnice.  Pe lângă  efecte pozitive, publicitatea poate avea şi efecte sociale negative, precum conformismul, impunerea unor valori sau necesităţi artificiale, de tipul hedonistic, consumerist, alimentarea unor conflicte sociale, frustrări etc. Adeseori aceste aspecte au fost criticate, în literatura de specialitate, de către diverşi autori, încă de la începuturile publicităţii moderne şi până în prezent. 
4. funcţia politică : modificarea echilibrului economic, în care este implicată publicitatea, are aproape întodeauna repercusiuni asupra echilibrului politic.
5. funcţia persuasivă   este considerată de către mulţi analişti ai fenomenului publicitar ca fiind primordială deoarece, explicit , comunicarea publicitară  are ca scop influenţarea opiniilor şi modificarea comportamentelor. Scopul oricărui mesaj publicitar este de a induce un comportament de achiziţionare (în cazul produselor şi serviciilor promovate) sau de a influenţa , modifica percepţiile, valorile, normele, atitudinile şi în final comportamentele indivizilor în relaţie cu diferitele teme sociale sau politice ( în cazul publicităţii cu subiecte sociale, promovate de organizaţiile nonprofit sau a celei politice).
6. funcţia culturală (poetică) : reclamele tipărite, clipurile pentru televiziune, cinematograf sau radio  reuşite din punct de vedere artistic, estetic contribuie  la cultivarea gustului şi sensibilităţii receptorilor. La concursurile şi festivalurile de publicitate sunt premiate acele „produse” publicitare care se remarcă tocmai prin calităţile lor artistice. Un eveniment precum „Noaptea devoratorilor de publicitate”, care se bucură de succes şi în România, mai ales din partea publicului tânăr, prezintă clipurile cele mai creative, inovatoare din punct de vedere al execuţiei lor.   De altfel, diverse studii au evidenţiat că decizia de cumpărare este cel mai puternic influenţată de capacitatea de convingere a mesajelor publicitare (funcţia persuasivă)  şi de forma de prezentare şi comunicare a ofertei.

CUPRINS:

Cap. I. PUBLICITATEA
1.1. Definiţie
1.2. Scurt istoric al publicităţii
1.3. Începuturile publicităţii în România
Cap. II. PUBLICITATEA ÎN EPOCA MODERNĂ
2.1. Funcţiile publicităţii moderne
2.2. Comportamentul consumatorului şi implicaţiile sale în publicitate
Cap. III. STRATEGIA ŞI  PLANIFICAREA  ÎN  PUBLICITATE
3.1. Tipuri de campanii publicitare
3.2. Caracteristici ale consumatorului contemporan
3.3. Etape ale procesului de planificare strategică
Cap. IV. TEORII ŞI STRATEGII PUBLICITARE
4.1. Teorii şi strategii bazate pe informaţie
4.2. Teorii şi strategii bazate pe afectivitate
4.3. Media şi publicitatea
Cap. V. CREAŢIA ÎN PUBLICITATE
5.1. Trăsături ale creativităţii publicitare
5.2. CreatIvitate şi reguli ale publicităţii
5.3. Umorul în publicitate
Cap. VI. PUBLICITATEA ŞI IMAGINEA VIZUALĂ
6.1. Limbaj verbal şi imagine
6.2. Semiotica şi imaginea publicitară
6.3. Modelul lui Roland Barthes de analiză a unei reclame
6.4. Stereotipuri de gen în publicitate
6.5. Simboluri şi stereotipuri de marcă
Bibliografie selectivă
Descarca lucrare