Lucrare Politici Si Instrumente De Sprijinire A Imm Urilor In Romania

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 10 Martie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT:

    Politici şi instrumente de sprijinire a sectorului IMM în România

    Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii (afirmaţie susţinută de mulţi specialişti şi demonstrată sumar în capitolul anterior al prezentei lucrări), context în care devine evident faptul că sprijinirea sectorului IMM reprezintă o necesitate. Chiar dacă, teoretic, a fost înţeles rolul foarte important pe care IMM-urile îl au într-o economie funcţională, în plan real acestea încă se mai confruntă cu o serie de probleme, printre care cele mai importante se referă la: dificultăţi în găsirea unor resurse umane cu experienţă profesională adecvată (ceea ce se traduce şi în creşterea costului de oportunitate prin existenţa unei îndelungi perioade de căutare), probleme de adaptare la tehnologia informatică, lipsa sprijinului oferit de administraţiile locale şi centrale. Astfel, chiar şi în ţările dezvoltate economic, în sectorul IMM pot să se manifeste contraproductiv sau chiar distructiv anumite disfuncţionalităţi ale societăţii în ansamblul ei, ceea ce impune existenţa unor programe naţionale pentru stimularea dezvoltării IMM. 

    2.1 Necesitatea implementării programelor de sprijinire a sectorului IMM

    În România, anul 2007 (dacă acesta va coincide cu cel al aderării la UE) va aduce importante provocări pentru sectorul IMM-urilor, care trebuie să facă faţă presiunilor concurenţiale ale pieţei unice şi cerinţelor acquis-ului, în special privind conformarea la standardele de mediu şi calitate. Acestea necesită investiţii semnificative din partea IMM-urilor, lăsându-le fără resursele necesare dezvoltării de proiecte în contextul politicii de coeziune. Astfel, principala problemă cu care se vor confrunta întreprinderile româneşti de talie mică nu se va referi la lipsa fondurilor necesare dezvoltării, ci la capacitatea insuficientă de absorbţie a acestor fonduri. Capacitatea de absorbţie reprezintă gradul în care o ţară este capabilă să cheltuiască efectiv şi eficient resursele financiare alocate din Fondurile Structurale. Dacă am lua în considerare că pentru a realiza acest lucru este nevoie, pe de o parte, de capacitate de absorbţie din partea sistemului instituţional creat de statul respectiv pentru a administra fondurile în cauză şi, pe de altă parte, de capacitate de absorbţie din partea beneficiarilor cărora li se adresează aceste fonduri, am putea considera că este vorba de două caracteristici distincte, respectiv de capacitate de absorbţie din partea ofertei (de fonduri) – capacitate macroeconomică, financiară şi administrativă de absorbţie – şi capacitate de absorbţie din partea cererii. Aceasta din urmă se referă la capacităţile potenţialilor beneficiari de a crea proiecte şi de a le cofinanţa.  
    În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii din România, capacitatea redusă de cofinaţare pe care o deţin conduce la neutilizarea eficientă a sprijinului oferit de către Uniunea Europeană. La ameliorarea sau chiar eliminarea acestui neajuns pot contribui atât statul român (un exemplu în acest sens constituindu-l înfiinţarea Fondului Român de Garantare a Creditelor sau a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii) şi instituţiile bancare româneşti, cât şi însuşi IMM-urile (prin administrarea mai judicioasă a resurselor, printr-o informare mai bună şi prin conştientizarea priorităţilor). O altă problemă întâmpinată de către IMM-urile româneşti (dar şi de către alţi potenţiali beneficiari ai Fondurilor Structurale) se referă la lipsa personalului calificat (ce are la bază inexistenţa unei experienţe anterioare în domeniu). Impactul negativ al acestui aspect devine şi mai pronunţat în contextul în care implementarea programelor de sprijinire revine fiecărui stat membru UE. 
    Se poate concluziona că necesitatea implementării programelor de sprijinire a sectorului IMM derivă din rolul foarte important pe care acestea îl deţin în orice economie. Mai important însă pentru România nu este conştientizarea acestei necesităţi, ci conştientizarea resurselor pe care le deţine pentru integrare. Aşadar, nu este suficientă existenţa unui sprijin pentru IMM-uri din partea Uniunii Europene, ci transformarea acestuia într-un sprijin real. 

CUPRINS

Capitolul 1: Locul şi rolul IMM-urilor în economie........................................................ 1
1.1 Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii................... 1
1.2 Situaţia sectorului românesc de IMM-uri .................................................. 6
1.3 Stadiu şi perspective privind integrarea IMM-urilor româneşti în contextul economic european 
Capitolul 2: Politici şi instrumente de spijinire a sectorului IMM în România............ 15
2.1 Necesitatea implementării programelor de sprijinire a sectorului IMM.... 15
                     2.2 Strategia guvernamentală 2004 – 2008...................................................... 17
                     2.3 Programele PHARE, CES, ISPA şi SAPARD........................................... 19
Capitolul 3: Programe de sprijinire a IMM-urilor practicate pe piaţa bancară  românească...................................................................................................
 3.1 Privire de ansamblu asupra programelor de sprijinire pentru IMM-uri practicate de băncile româneşti..................................................................
 3.2 Studiu de caz  privind sprijinul oferit IMM-urilor de către BRD Société Générale România .......
Concluzii............................................................................................................................... 40
Anexe.................................................................................................................................... 42
Bibliografie selectivă........................................................................................................... 50


Descarca lucrare