Lucrare Studiu Priviind Promovarea Serviciilor Oferite De Xyz

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 08 Iulie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT

        PREZENTAREA  S.C. HOTEL INTERCONTINENTAL S.A.
    1.1. Scurt istoric al „Hotelului Intercontinental“
    Teritoriul Bucureştiului este o zonă recunoscută ca fiind locuită din vechime, primele atestări documentare datând din secolul al II-lea î.e.n., sub numele de Helios (soare, căldură, bucurie), tradiţia populară păstrând numele de „oraş al bucuriei”.
Prima atestare documentară a existenţei Bucureştiului este un hrisov ce datează din 20 septembrie 1459, pecetluit de Vlad Ţepeş.
În secolul al XV-lea Bucureştiul era numit „Oraşul după Dâmboviţa”. Mai târziu, Mircea cel Bătrân a construit o mică fortăreaţă „Curtea Veche” cu scopul de a se împotrivi invaziei otomane. Din 1659, Bucureştiul devine definitiv capitala Valahiei, urmând ca, de la 1859, o dată cu alegerea lui A.I. Cuza domnitor, să devină capitala Principatelor Unite.
În decembrie 1918, Bucureştiul devine capitala statului unitar român, începutul acestui secol, mai ales perioada interbelică, reprezentând cea mai înfloritoare perioadă din istoria oraşului.
Arhitectura construcţiilor din această perioadă şi viaţa culturală a transformat oraşul într-un centru urban cochet, ce şi-a meritat denumirea de „Micul Paris”.
Din punct de vedere geografic, oraşul este localizat pe paralela 44*25’ latitudine nordică, beneficiază de o climă temperat-continentală şi este străbătut de râul Dâmboviţa de la N-V la S-E. În partea nordică există o salbă de lacuri creată de râul Colentina, zonă care prezintă un larg interes prin spaţiile verzi şi de agrement oferite de parcurile Băneasa, Herestrău, Floreasca şi Tei.
De asemenea, în Bucureşti mai există şi alte spaţii verzi: Grădina „Cişmigiu” (întinsă pe 14 ha), Parcul Carol, aflat pe dealul Filaretului, Grădina Botanică (17,5 ha) ce cuprinde 10.000 de specii de plante, deschisă în anul 1884. 
Bucureştiul este oraşul cu nenumărate resurse turistice, începând cu construcţiile istorice şi de arhitectură: Hanul lui Manuc (1808), Carul cu Bere (1878), Casa Capşa, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional Cotroceni (stil brâncovenesc), Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Satului şi de Artă Populară (1935), Muzeul Militar Central, Muzeul Ţăranului Român; monumente: Ansamblul arhitectural „Curtea Veche”, Ansamblul arhitectural al Patriarhiei, Atheneul Român, Biserica Stavropoleos, Biserica Creţulescu, Biserica Armenească, Biserica Sf. Eftimie, Biserica Sf. Gheorghe cel Nou – unde se află mormântul lui Constantin Brâncoveanu.
Hotelul „Intercontinental” este amplasat în centrul oraşului, la intersecţia străzii Batiştei cu bulevardele N. Bălcescu şi Carol I, într-o zonă de maxim interes cultural şi comercial, generat de vecinătatea cu „Teatrul Naţional”, „Universitatea Bucureşti”, Institutul de Arhitectură Ion Mincu”, „Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti”, Ministerul Agriculturii, acestea fiind numai câteva din obiectivele aflate în imediata apropiere a acestui hotel devenit emblema turismului bucureştean. 
Este o construcţie impresionantă cu aspect modernist, are o înălţime de 85m, 23 de nivele, secţiune triunghiulară şi intrare spaţioasă cu deschidere mare. Hotelul „Intercontinental” a fost proiectat în anul 1968 şi dat în folosinţă în anul 1972. Realizarea arhitectonică aparţine unui colectiv de proiectare format din: arhitect Dinu Hariton, arhitect Horia Maicu, arhitect Victor Abraham, inginer Vladimir Cvasa, inginer Mircea Nelcu.
Hotelul este de categoria *****, având o capacitate de 888 locuri, 423 de camere şi 31 de birouri. Structura spaţiilor de cazare este următoarea: duble: 245 de locuri; single: 151 de locuri; suite: 23 de locuri; apartamente – 1 imperial (5 camere).
Inaugurarea hotelului Intercontinental din Bucureşti a avut loc în luna mai 1971, la numai câteva luni după deschiderea liniei directe New York – Bucureşti, de către Pan American Airways, la acea dată proprietatea mărcii comerciale a Intercontinental Hotels Corp.
În cei 27 de ani de existenţă, hotelul a pătruns în conştiinţa bucureşteanului ca parte integrantă a peisajului urbanistic. Pentru turismul românesc, acest „oraş” în oraş a însemnat treapta superioară a unei realizări naţionale.
Parcursul istoriei unui hotel înseamnă şi cronologia personalităţilor care  l-au vizitat şi apreciat, contribuind la crearea prestigiului mărcii.
Personalităţile care au fost găzduite de Intercontinentalul bucureştean   de-a lungul existenţei sale au fost: 
- Cyrus Eaton jr., Tower Internaţional – Cleveland SUA, mai 1971;
- Maximilian Shell, actor, august 1971;
- Carlos Fernando Ponte, redactor-şef la revista „Excelsior” din Mexic, noiembrie 1971;
- Duke Ellington, regele jazzului, noiembrie 1971;
- Ira Furstenberg, personalitate mondenă, obişnuită a cercurilor bogate occidentale, 1980;
- Bjon Borg, tenisman, 1980;
- Yehudi Menuhin, geniul viorii;
- Demis Roussos, cântăreţ;
- Christian Bernard, medic celebru, autor al primului transplant de inimă, 1973;
- Pierre Elliot Trudeau, prim-ministrul Canadei, în perioada 1968-1979;
- Kessler Sisters, cântăreţe;
- Peter Gilmore, actor – „Linia maritimă Onedin“;
- Janet Jackson, cântăreaţă;
- Samantha Fox, cântăreaţă;
- Richard Clayderman, pianist celebru;
- Jacques Yves Cousteau – marele cercetător al vieţii marine.
Proiectarea iniţială a mobilierului şi decoraţiunilor s-a datorat arhitectului Agripa Popescu şi a ţinut cont de inspiraţia folclorică autohtonă, o îmbinare elegantă a albului cu negrul, cu accente de roşu şi, care, repetate, au conferit ansamblului un aspect remarcabil. În prezent, datorită schimbărilor care au loc peste tot în lume, nu numai în domeniul economic dar şi în cel al serviciilor, conducerea Hotelului Intercontinental a hotărât înlocuirea mobilierului vechi cu unul nou ce corespunde standardelor internaţionale, mobilierul fiind în stil clasic, lucrat şi importat din Italia.
Şi astăzi, construcţia este considerată una dintre cele mai mari reuşite arhitectonice ale reţelei: forma de turn şi secţiunea în formă de treflă oferă tuturor camerelor o panoramă splendidă.
Volumul construit totalizează 150.000 m cubi, ceva mai mult decât cel al Hotelului Intercontinental din Viena.
Distribuţia funcţiilor hoteliere a fost realizată într-o manieră clasică: spaţiile largi, de folosinţă comună, ocupă primele trei nivele; spaţiile de cazare, următoarele 17 nivele; iar încoronarea, la peste 70 m altitudine, este constituită de splendida panoramă a etajului 21, unde este restaurantul „Balada“, şi a etajului 22, ce adăposteşte piscina.
Hotelul Intercontinental din Bucureşti este o societate pe acţiuni, presedinte fiind domnul Viorel Ion Păunescu, restul acţiunilor fiind deţinute de catre o companie elvetiana.
Hotelul Intercontinental din Bucureşti se află în centrul capitalei, la kilometrul zero, fiind înconjurat de:
- Piaţa Universităţii – scena evenimentelor din decembrie 1989;
- Palatul Universităţii Bucureşti – construcţie masivă în stil neoclasic, realizată între 1857 şi 1869 după planurile arhitectului Alexandru Odraşcu;
- Palatul Institutului de Arhitectură, clădire care îmbină caracteristici ale stilului brâncovenesc cu cele ale arhitecturii bizantine, ridicată în perioada 1912-1927, după planurile lui Grigore Cerchez;
- Palatul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, construit între 1895 şi 1896, în stilul Renaşterii franceze, după planurile lui Louis Pierre Blanc;
- Teatrul Naţional construit între anii 1967-1970, cu faţada realizată în stilul mânăstirilor din nordul Moldovei.
Staţia de metrou din faţa hotelului şi multitudinea de mijloace de transport în comun facilitează accesul către orice punct important al oraşului. În câteva minute, ocupantul hotelului intră în contact cu cele mai importante institute bancare. Apropierea ambasadei Statelor Unite ale Americii şi Marii Britanii constituie un alt atu important pentru amplasamentul hotelului. 

Hotelul Intercontinental dispune de o serie de spaţii de alimentaţie publică:
CORSO – Braserie aflată la parter în partea stângă, cu o capacitate de 110 locuri, ai carei pereti din sticla, foarte luminosi, au vedere către bulevard. Micul dejun, constituit din bufet suedez, se serveşte în braserie,  existând, în acelasi timp, si optiunea de a comanda din meniu. Braseria este deschisa de la ora 0600-1000 dimineata si se redeschide de la ora 1200- 0000 (pâna la plecarea ultimului client).
MADRIGAL – Restaurant în stil clasic care serveşte produse de bucătărie internaţională, cu o capacitate de 100 de locuri. Se află la parter în partea dreaptă, fiindu-i caracteristice decoraţiunile în tonuri de mov-lila. Programul restaurantului este de la 1200- 1500 si 1700-
 2300
INTERMEZZO – Piano-bar cu o capacitate de 50 de locuri, situat la parter, a carui intrare este prin holul unde se află lifturile principale, deschis clientilor de la ora 1000- pâna seara târziu.
BELVEDERE – Situat la etajul al doilea, cu o capacitate de 50 de locuri, are ca destinatie petreceri private sau cokteil-uri. Este completat de „Terasa Soarelui“ care oferă o privire de ansamblu a Pieţei Universităţii.
BALADA – Restaurant cu specific românesc, având o capacitate de 160 de locuri, situat la etajul 21, fiind unicul restaurat de unde se poate admira panorama întregului oraş. În decorul mobilat tradiţional, seara, „Ansamblul Hora” oferă clienţilor un variat program de dansuri populare. Programul restaurantului este de la 1800- 0000.
LUNA BAR – Are o capacitate de 40 de locuri, serveste bauturi fine înainte de masa si comunica cu restaurantul Balada

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - PREZENTAREA  S.C. HOTEL INTERCONTINENTAL S.A.
1.1.   Scurt istoric al „Hotelului Intercontinental“
1.2.   Caracteristicile hotelurilor de cinci stele din Bucuresti
1.3.   Oferta hotelieră a Hotelului Intercontinental
1.3.1   Cazarea – parte componentă a ofertei „Hotelului Intercontinental”
1.3.2.   Servicii suplimentare
1.4.   Cererea de servicii hoteliere

CAPITOLUL 2 - CONCEPTE SI CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE MARKETINGULUI TURISTIC

2.1.   Pozitionare teoretica
2.2.   Conţinutul şi sfera marketingului turistic
2.3.   Piaţa întreprinderii turistice
2.4.   Sezonalitatea turistică şi implicatiile sale
2.5.   Strategii ale sezonalităţii turistice
2.6.   Obiective şi strategii de marketing sezoniere
2.7.   Mixul de marketing
2.7.1.   Politica de produs
2.7.2.   Politica de preţ

CAPITOLUL 3 - APLICAREA POLITICII DE PROMOVARE LA HOTELUL INTERCONTINENTAL

3.1.   Strategii şi tactici de marketing
3.2.   Urmărirea serviciilor oferite de Hotelul Intercontinental în consum
3.3.   Relaţiile publice
3.3.1.  Ce sunt relatiile publice?
3.3.2.  Omul de PR
3.3.3.  Femeia în PR (-ul hotelier)
3.3.4.   Mijloacele folosite în relatiile publice
CONCLUZII.
Descarca lucrare