Lucrare Vamuirea Marfurilor In Operatiunile De Import – Export

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 05 August 2022

Descriere Lucrare

CAPITOLUL II - PARTICULARITĂŢI ÎN VĂMUIREA MĂRFURILOR ÎN ROMÂNIA

2.1. Reglementări interne privind vămuirea mărfurilor
     „Cadrul vamal se aplică în mod uniform şi nediscriminatoriu pe întreg teritoriul României. Prevederile cuprinse în prezentul cod se aplică tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoane fizice sau persoane juridice.” 
        Dreptul de vamă constituie pentru fiecare stat un atribut ce derivă din exercitarea suveranităţii asupra teritoriului său. Aria de aplicare a acestui drept al statului, împreună cu normele materiale şi procedurale, care formează în ansamblu „dreptul vamal”, coincide cu teritoriul unui stat. Pe teritoriul unui se înţelege spaţiul geografic asupra căruia un stat îşi exercită suveranitatea exclusivă, alcătuită din sol, subsol, ape şi coloana aeriană  deasupra solului şi apelor. Porţiunea apelor mărilor sau oceanelor, adiacentă ţărmului unui stat – denumită mare teritorială – se află sub suveranitatea statului respectiv. Întinderea mării teritoriale este stabilită, în general, în limita a 12 mile marine (1 Mm = 1851,85).
        Aplicarea Codului vamal se face în mod uniform şi nediscriminatoriu, adică normele sale sunt unice şi generale, cu aceeaşi forţă juridică, pe întreg teritoriul ţării, iar incidenţa lor nu are în vedere persoanele fizice şi juridice, în mod individual, ci ca o consecinţă a egalităţii legii, ea este unică pentru toţi.
        Toate bunurile care intră sau ies din ţară, sunt supuse prevederilor codului vamal. Chiar şi bunurile care nu generează taxe vamale, cum sunt cele exportate de persoane juridice sau cele scutite „ex. lege” de taxe vamale de import, sunt supuse prevederilor codului vamal, prin exercitarea asupra acestor a atribuţiilor de politică economică sau de protecţie a economiei naţionale, ce revin autorităţii vamale.
        Bunurile pot fi introduse şi scoase, iar persoanele fizice pot intra şi ieşi, „în mod licit”, din ţară, numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Principiul aplicabil identificării competent este cel al priorităţii sesizării. Pentru efectuarea multiplelor operaţiuni de vămuire prevăzute în Codul Vamal şi în celelalte reglementări vamale, exclusivitatea aparţine autorităţii vamale. În cazul care faptele care au generat operaţiunea vamală au şi caracter infracţional, exclusivitatea anchetei aparţine organului de poliţie judiciară, pe baza procesului verbal de constatare preliminar încheiat de autoritatea vamală.
        În general, punctele de control vamal pentru trecerea frontierei sunt locurile deschise traficului internaţional de persoane şi bunuri, dar pot fi şi alte puncte de frontieră, prin care trecerea se face în condiţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale bilaterale încheiate între România şi statele vecine.
         Existenţa birourilor sau punctelor vamale în aceleaşi locuri cu punctele de trecere a frontierei, constituie o modalitate adecvată pentru a se acţiona în mod eficace asupra legalităţii introducerii şi scoaterii din ţară a bunurilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice, de a stabili respectarea măsurilor de politică economică şi de a asigura respectarea drepturilor statului privind taxele vamale.
        Dată fiind complexitatea operaţiunii de vămuire, sunt organizate birouri vamale şi în interiorul ţării care desăvârşesc operaţiunea vamală.

„În aplicarea prevederilor prezentului cod, prin termenii de mai jos se înţelege:
a) reglementări vamale – dispoziţiile cuprinse în prezentul cod, în regulamentul vamal de aplicare a acestuia, precum şi alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal;
b) persoană – persoană fizică sau juridică;
c) persoană stabilită în România – o persoană fizică cu domiciliul stabil în România sau o persoană juridică română;
d) autoritate vamală – autoritate investită pentru aplicarea reglementărilor vamale;
e) birou vamal şi punct vamal – unităţi ale autorităţii vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte formalităţile prevăzute de reglementările vamale;
f) statut vamal – clasificarea unei mărfi ca marfă românească sau străină;
g) mărfuri româneşti – mărfuri obţinute cu respectarea condiţiilor de origine prevăzute în prezentul cod;
h) mărfuri străine – altele decât cele definite la litera g);
i) drepturi de import – taxele vamale, taxa pe valoare adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri;
j) drepturi de export – taxele vamale şi orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri;
k) tarif vamal – tabel care cuprinde nomenclatura combinată a mărfurilor, taxele vamale exprimate în procente, precum şi cele rezultate din aplicarea măsurilor tarifare preferenţiale prevăzute în reglementări legale;
l) datorie vamală – obligaţia unei persoane de a plăti drepturile de import sau export.
m) debitor vamal – titularul unei datorii vamale;
n) supraveghere vamală – orice acţiune a autorităţii vamale pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale în acest domeniu;
o) control vamal – îndeplinirea de către autoritatea vamală a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar – contabile şi a altor înscrisuri ale titularilor de operaţiuni; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative şi alte sancţiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;
p) elemente de taxare – nivelul cotei procentuale prevăzute în tariful vamal, metodele de determinare a valorii în vamă şi regulile de origine aplicabile;
q) destinaţie vamală a mărfurilor – plasarea mărfurilor sub un regim vamal, introducerea lor într-o zonă liberă sau antrepozit liber, reexportul acestora în afara teritoriului României, distrugerea sau abandonul în favoarea statului;
r) declaraţia vamală – actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute în reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un regim vamal determinat;
s) declarant – persoana care întocmeşte şi depune declaraţia vamală în nume propriu sau persoana în numele căreia este întocmită declaraţia vamală de către mandatar sau comisionar;
t) liber de vamă – actul prin care autoritatea vamală lasă la dispoziţia titularului declaraţie vamale mărfurile vămuite, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate.
u) vămuire -  ansamblul de operaţiuni  efectuate de autoritatea vamală de la prezentarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri până la acordarea liberului de vamă;
v) decizie vamală – orice act al autorităţii vamale, privind reglementările vamale, adoptat de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane;
w) bunuri – mărfuri, vietăţi, orice alt produs, precum şi mijloace de transport.”  

2.1.1 Sistemul instituţional al autorităţii vamale
        Autoritatea vamală, ca instituţie publică este organizată şi funcţionează conform unei hotărâri de Guvern. Actualmente, Direcţia Generală a Vămilor (D.G.V) înfăptuieşte în numele Ministrului Finanţelor, politica vamală a Guvernului. Ea îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor H.G. nr. 147 din 12 martie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale a Vămilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 71 din 9 aprilie 1996.
    Direcţia Generală a Vămilor, condusă de un secretar de stat, are personalitate juridică, patrimoniu propriu şi cont la bancă. Pe plan teritorial funcţionând pe principiul ierarhiei administrative, sunt în subordinea Direcţia Generală a Vămilor, direcţiile regionale vamale şi birouri vamale, care pot avea în cuprinsul lor şi puncte vamale.
       Vămile şi punctele vamale sunt unităţi operative, fără personalitate juridică, subordonate direct Direcţia Generală a Vămilor. Au ca atribuţii principale:
- vămuirea mărfurilor tranzitate, precum şi a celor primite sau trimise temporar;
- controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat;
- supravegherea vamală a bunurilor care se află sub regimul vamal;
- efectuarea controlului vamal şi aplicarea taxelor vamale pentru bunurile aparţinând persoanelor fizice;
- sancţionarea abaterilor de la regimul vamal;
- alte atribuţii în domeniul vamal, prevăzute de lege.
      Vămile sunt instituţii în administraţia statului care funcţionează pe teritoriul naţional, la frontieră. Numărul lor este egal, de regulă, cu punctele de trecere organizată a frontierei naţionale. În cazul Uniunilor Vamale, vămile funcţionează în punctele de trecere organizată a frontierei Uniunii respective. Prin excepţie, există şi centre vamale plasate în interiorul frontierei Uniunii Vamale sau chiar în spaţiul marilor fabrici şi combinate industriale.
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Vamuirea Marfurilor In Operatiunile De Import – Export :

    • Tema: Vamuirea Marfurilor In Operatiunile De Import – Export
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 35 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 13 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 0 comentarii.
    • Pret: 3 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 12 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: vana, transport, marfuri, clienti, vanzare,