Lucrare Contractul De Mandat Comercial

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 26 Iulie 2022

Descriere Lucrare

CAPITOLUL I
INSTITUTIA JURIDICA A REPREZENTARII
1. NOTIUNEA DE REPREZENTARE

1.Notiunea de reprezentare
        In general actul juridic este destinat sa produca efecte pe seama persoanelor care au luat parte la incheierea lui si care sunt parti. Celelalte persoane sunt terti fata de actul respectiv care neavand legatura cu ei nu va produce efecte pe seama lor.
        Consideratii de ordin practic au impus cu necesitate interventia altei persoane la savarsirea actelor juridice incat prin declaratia de vointa a acesteia sa se produca efecte pe seama persoanei pentru care lucreaza.
         Mijlocul care slujeste acestui scop este reprezentarea adica <facerea actului juridic cu intentia si cu rezultatul  ca actul sa fie privit ca si cum ar fi fost savarsit de altul, efectele juridice ale actului avand sa se manifeste si ele exclusiv si nemijlocit in persoana acestuia din urma>1.
        Caracteristic reprezentarii - se apreciaza in literatura de specialitate - este in primul rand faptul ca reprezentantul nu lucreaza in nume propriu, ci si in numele si pe socoteala altei persoane; el actioneaza cu vointa de a lucra pentru altul si face cunoscuta aceasta intentie celui cu care incheie actul juridic.
          De asemenea este nevoie ca reprezentantul sa fie imputernicit in scopul de a lucra in numele altei persoane 2. 
       Temenul de reprezentare nu este utilizat in codul nostru civil in vreo dispozitie cu caracter general. El este intalnit, avand inteles specific, in diferite materii reglementate de codul civil.
          Astfel in materie succesorala prin reprezentare se intelege acel beneficiu al legii in temeiul caruia un succesibil de un grad mai indepartat urca in gradul si locul ascendentului sau, decedat anterior pentru a primi partea din mostenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia din urma daca ar fi fost in viata la deschiderea succesiunii (art. 664 – 668 Cod Civil); in materie obligationala termenul este folosit in legatura cu creditorii care <reprezinta> pe debitori (art.1048 Cod Civil), sau in legatura cu debitorul solidar care <reprezinta> pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea ca efect stingerea sau imputinarea obligatiei (art. 1056 Cod Civil).
         Codul nostru civil desi nu foloseste notiunea de reprezentare face uneori aplicarea principiilor reprezentarii in special in materia mandatului.
       Cele doua notiuni – reprezentarea si mandatul – nu pot fi insa identice pentru ca exista reprezentare fara mandat precum si mandat fara reprezentare; mandatul este numai una din sursele reprezentarii conventionale.

2. Felurile reprezentarii
        Un prim criteriu in clasificarea reprezentarii il constituie izvorul imputernicirii.
        In raport de acest criteriu reprezentarea este de trei feluri: legala, conventionala si judiciara 3.
     Reprezentarea este legala atunci cand legea imputerniceste o persoana sa savarseasca anumite acte juridice in numele si pe seama altei persoane. Constituie reprezentare legala: reprezentarea prin parinti sau tutore a minorului sub 14 ani (art. 105 si 124 Codul familiei), reprezentarea prin tutore a interzisului judecatoresc (art. 145, 147 si 149 din Codul Familiei), reprezentarea vremelnica a incapabilului prin curator, pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, reprezentarea persoanelor capabile prin curator (art. 152, 153 si 155 Codul Familiei), reprezentarea succesorala (art. 664 si urm din Codul Civil) reprezentarea intre creditorii solidari (art. 1038 Cod Civil) si debitorii solidari (art. 1056 Cod Civil) precum si reprezentarea drepturilor prevazute prin art. 1176 si 1177 Cod Civil. 
     Reprezentarea este conventionala cand imputernicirea o da persoana reprezentata reprezentantului printr-un contract. Exemplul tipic de astfel de reprezentare il constituie mandatul ale carui reguli de aplicare isi au izvorul tot in lege (art. 1532 Cod Civil). Un alt caz de reprezentare conventionala reprezentata de lege este curatela, prevazuta de art. 154 si 155 Codul Familiei, cand ea se instituie la cererea si cu consimtamantul celui reprezentat sau a altor persoane prevazute de lege (art. 154 alin 1 Codul familiei).
     Cea de a treia forma de reprezentare, reprezentarea judiciara este doar atunci cand reprezentantul primeste imputernicirea de a savarsi acte juridice in numele si pe seama altora, din partea unei instante judecatoresti. Aceasta este reprezentarea judiciara in sens restrans. Astfel sechestrul caruia tribunalul i-a incredintat un bun litigios si care are dreptul, privitor la acest bun sa faca acte de conservare ori de administrare si sa stea in justitie in numele partilor litigiante (art. 596 Cod de procedura civila), este un reprezentat judiciar. Forma cea mai frecventa insa de reprezentare judiciara, dupa parerea specialistilor in procedura civila, este cea care are o acceptiune mai larga si anume reprezentarea judiciara conventionala. Aceasta consta in indeplinirea de catre o persoana, numita reprezentant (mandatar), a actelor procesuale
intr-un proces in numele si pentru persoana reprezentantului (manant), parte in acel proces 4. 
         In acest caz de reprezentare partea reprezentata in proces are capacitatea de exercitiu si posibilitatea de a angaja si conduce personal procesul, indeplinind obligatii si realizand drepturi procesuale, dar totusi intelege sa dea mandat unei alte persoane pentru valorificarea dreptului sau material in fata instantei de judecata. Aceasta posibilitate o prevede legiuitorul in art. 67 Cod de procedura civila, care dispune ca <partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar>.

In dreptul nostru procesual civil legea exclude posibilitatea reprezentarii partii in proces in doua situatii si anume: 
1) cand partea este chemata personal la interogatoriu, potrivit art. 218 Cod de procedura civila spre a i se lua  marturisirea 5 , si
2) in cazul proceselor de divort cand potrivit art. 614 Cod de procedura civila <in fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana>. De la aceasta regula legea admite exceptia reprezentarii partii prin mandatar in cazul cand: unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate.

        Reprezentarea judiciara isi poate avea izvorul in lege ( in cazul reprezentarii obligatorii) sau intr-o conventie in cazul reprezentarii voluntare, cand temeiul reprezentarii consta in vointa persoanei reprezentate.
        Participarea sau lipsa de participare a vointei reprezentantului la stabilirea raporturilor juridice de reprezentare poate constitui, in general sau numai pentru reprezentarea judiciara, un alt criteriu pentru clasificarea reprezentarii.
          In raport de acest criteriu putem distinge reprezentarea voluntara si reprezentarea obligatorie sau necesara.
          In prima categorie intra cazurile de reprezentare intemeiate pe vointa reprezentantului care participa la reprezentare, fie inainte de savarsirea actului juridic prin acordarea imputernicirii (mandat), fir ulterior prin ratificare (depasirea mandatului, gestiune de afaceri fara utilitate dovedita).
  In cea de-a doua categorie intra acele cazuri in care raporturile juridice de reprezentare se stabilesc independent de vointa reprezentantului (reprezentare legala, reprezentare judiciara, gestiune de afaceri utila).
 Dupa criteriul obiectului sau, adica din punctul de vedere al actelor juridce ori al bunurilor la care se refera, reprezentarea poate fi clasificata in generala sau speciala.
   Ea este generala cand priveste toate actele juridice pe care o persoana le poate savarsi prin reprezentant sau toate bunurile acelei persoane. Reprezentarea minorului sub 14 ani de catre tutore este generala sub ambele aspecte, deoarece are ca obiect toate actele juridice susceptibile de a fi incheiate in numele sau pe seama minorului de catre reprezentantului sau legal, precum si toate bunurile din patrimoniul incapabilului.
  Reprezentarea este speciala cand are ca obiect o anumita categorie de acte (ca exemplu acte de administrare) sau un anumit act (precum un act de vanzare-cumparare) ori unele bunuri sau un bun singular din patrimoniul reprezentantului.
  Reprezentarea poate fi speciala din ambele puncte de vedere, in sensul; ca ea poate avea ca obiect un singur act juridic cu privire la un singur bun.

2. CONDITIILE REPREZENTARII
3. Conditiile reprezentarii
       Pentru ca reprezentarea sa fie valabila este necesar sa fie intrunite anumite conditii. Literatura juridica mai veche6 grupeaza conditiile reprezentarii in doua:
1. reprezentantul trebuie sa lucreze in calitate de reprezentant, adica in numele si pe seama altei persoane;
2. reprezentantul trebuie sa aiba puterea si calitatea de a reprezenta o persoana in numele careia lucreaza.
     In precizarea intelesului primei conditii s-a aratat ca reprezentantul trebuie sa aduca la cunostinta persoanei cu care incheie actul, calitatea sa de reprezentant, pentru ca acea persoana sa stie ca raportul juridic nu se formeaza intre ea si reprezentant, ci intre ea si persoana reprezentata. Daca reprezentantul nu aduce faptul la cunostinta celeilalte parti sau daca el ignora calitatea sa de reprezentant, reprezentarea nu mai poate avea loc, iar raportul juridic se formeaza direct si exclusiv intre reprezentant si cealalta parte. Prin urmare prima conditie face ca efectele operatiunii incheiate de reprezentant, sa treaca direct asupra reprezentantului, fara ca reprezentantul sa-si asume vreo responsabilitate 7.
        In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, puterea si calitatea de a reprezenta, literatura veche arata doar ca ea poate fi data fie de lege caz in care reprezentantul este legal  fie printr-o conventie, direct de la persoana reprezentata, in care caz reprezentantul este conventional sau contractual. Aceasta conditie determina si cele doua feluri de reprezentari: una derivand din lege (reprezentarea legala), alta din raporturile interne dintre reprezentant si reprezentat (reprezentarea conventionala sau voluntara).

Pentru a se putea vorbi de reprezentare, literatura juridica actuala considera necesara intrunirea cumulativa a trei conditii:
a) sa existe imputernicicrea de a savarsi actul juridic respectiv
b) reprezentantul sa-si exprime intentia de a reprezenta
c) reprezentantul sa-si manifeste vointa proprie cu prilejul incheierii actului 8 

A. Imputernicirea de a reprezenta
        Aceasta conditie de reprezentare in literatura noua se identifica de fapt, cu cea de-a doua conditie pe care o pretinde literatura veche. Ceea ce se aduce acum in plus este precizarea ca sursa imputernicirii in cazul reprezentarii legale poate fi: fie numai legea (exemplu reprezentarea copilului sub 14 ani de catre parinte), fie legea si in acelasi timp actul administrativ, care confera calitatea de reprezentant, instituind reprezentarea (exemplu curatela prevazuta de art. 152 lit a-c din Codul Familiei), fie actul organului de justitie care instituie reprezentarea judiciara propriu-zisa.

4. Data imputernicirii
        In legatura cu data imputernicirii se sustine ca aceasta nu trebuie sa fie neaparat anterioara savarsirii actului intrucat se incheie prin manifestarea de vointa proprie a reprezentantului, actul ia nastere in mod valabil chiar daca in momentul incheierii lui reprezentantul nu avea imputernicirea necesara, sau depasise limitele reprezentarii. In acest caz insa efectele actului nu se vor produce fata de reprezentat decat daca acesta ratifica actul.
        Problema datei imputernicirii poate conduce in unele situatii, la anumite discutii privind originea puterii de reprezentare ipoteza in care se ajunge la un caz special de reprezentare si anume acela al gestiunii de afaceri 9.

5. Procura
      In cazul reprezentarii conventionale reprezentatul da reprezentantului imputernicirea de a-l reprezenta printr-un act juridic numit procura. Termenul de procura are un dublu inteles. Intr-o prima acceptiune procura desemneaza actul juridic unilateral supus comunicarii prin care reprezentatul imputerniceste pe reprezentantul sau sa incheie unul sau mai multe acte juridice cu terte persoane 10.
       Intr-o a doua acceptiune, procura este inscrisul in care se consemneaza imputernicirea conferita de reprezentat 11 .
        De regula procura se da in temeiul unui contract de mandat, dar nu se confunda cu mandatul, ea fiind un act juridic distinct. Sursa de imputernicire pentru reprezentare poate fi si un contract de munca sau de societate, precum si un contract de depozit la CEC 12 .
    Este incontestabil ca delegatia echivalenta cu o procura, prin care directorul unei unitati imputerniceste pe consilierul juridic sa reprezinte unitatea respectiva in justitie isi are temeiul in contractul de munca al consilierului juridic.
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Contractul De Mandat Comercial :

    • Tema: Contractul De Mandat Comercial
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 68 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 380 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: contract, negociere, agentie, mandat,