Lucrare Metodologia Cercetarii Furtului Si Traficului De Autoturisme

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 11 Iulie 2022

Descriere Lucrare

1.1. TENDINŢE ACTUALE ÎN DOMENIUL FURTURILOR DE AUTOTURISME
      Furturile de autoturisme constituie o problemă prioritară pentru organele de urmărire penală întrucât acest gen de furturi a cunoscut de la an la an noi dimensiuni, având un curs ascendent.
        Această problemă este şi în atenţia Comisiei Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol. Cu ocazia vizitei făcută în 1992 la Bucureşti, secretarul general al Interpolului, domnul Raymond E. Kendall a apreciat eforturile poliţiştilor, rezultatele obţinute pe toate liniile în special unele infracţiuni care pur şi simplu au “explodat” în ultimii ani, în special traficul de droguri, dar şi infracţiuni împotriva proprietăţii, traficul de autovehicule furate şi traficul de opere de artă. R. E. Kendall spunea că: “România se află, din punct de vedere geografic, într-o situaţie ce necesită o cooperare internaţională cu ţările vecine şi, de asemenea cu alte ţări din lume. Cooperarea este necesară în diverse probleme cum ar fi cele legate de traficul de droguri, de autoturisme furate şi alte genuri de trafic pe aşa – numita “ rută balcanică “ .

1.2. EVOLUŢIA FENOMENULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL
        Autoturismul a constituit şi constituie o tentaţie pentru infractori. Au apărut furturile la comandă, fiind vizate autoturisme puternice de ultimul tip, mărci recunoscute şi cu volum mare. Au apărut şi “filiere internaţionale” în componenţa grupurilor aflându-se cetăţeni de mai multe naţionalităţi, cu adevărate trasee bine stabilite, puncte de trecere a frontierei “aranjate”, sigure, fără emoţia controlului vamal.
        Infractorii au început să se doteze cu mijloace tehnice moderne (ultima generaţie), dispun de mijloace de transport puternice şi rapide, mijloace de comunicaţie (telefoane mobile, staţii emisie – recepţie) şi în unele cazuri au şi armament pe care nu ezită să-l folosească.
         Condiţiile social – politice actuale au favorizat în mare măsură pe infractori, în special pe hoţii de autoturisme. Ţările din Comunitatea Europeană au desfiinţat controlul vamal; relaţiile dintre unele state au dus la încheierea unor acorduri bilaterale, facilitând trecerea frontierei pentru cetăţenii acelor state, controalele devenind formale (spaţiul Schengener).
         Relaţiile comerciale şi turismul determină o fluctuaţie deosebită la punctele de frontieră, iar pentru degajarea acestora şi fluiditatea organelor vamale în unele situaţii sunt obligate să urgenteze controlul, situaţie de care profită infractorii.
        Indicatorii statistici demonstrează clar că începând din 1990 numărul furturilor de autoturisme a crescut de la an la an atât în ţara noastră cât şi în celelalte ţări ale continentului.
         Astfel, în România, dacă în anul 1989 s-au comis 483 furturi de autoturisme cu 485 infractori, în 1990 s-au furat 1586 de autoturisme cu 1257 infractori depistaţi, în anul 1994 s-a ajuns să se comită 2362 infracţiuni de furturi de autoturisme cu 1987 infractori depistaţi.
        În perioada 1989 – 1990 au fost furate în România 7430 de autoturisme, fiind depistaţi 4532 de infractori. La sfârşitul anului 1994 figurau în evidenţe 2754 furturi de autoturisme în care autorii nu erau cunoscuţi, din acestea fiind regăsite 2654, din care 1881 - autoturisme .
       Dar nu numai teritoriul României este vizat de hoţii de autoturisme. Aproape toate ţările din Europa au cunoscut creşteri a numărului furturilor de autoturisme, în unele ţări acestea devenind îngrijorătoare.
       Cu ocazia Simpozionului Internaţional “Furtul şi Traficul Internaţional de Autoturisme” ce a avut loc la Sinaia în perioada 26 – 29 martie 1995, reprezentanţii poliţiilor din diferite state au prezentat situaţia statistică privind furtul de autoturisme.
         Astfel, reprezentantul poliţiei germane a arătat că în 1989 pe raza Germaniei s-au furat 51.000 autoturisme, în 1990 s-au furat 60.000 de autoturisme, în 1991 s-au furat 87.000 de autoturisme, în 1992 – 131.000 iar în 1993 s-au furat 147.000 de autoturisme. Cele mai căutate mărci sunt: VW, Opel, Ford, Mercedes, BMW. În Ungaria dacă în 1989 au fost comise 2.700 furturi de autoturisme, în 1994 s-au comis 17.000 asemenea furturi; iar în Cehia de la 4.500 autoturisme furate în 1988 cifra a crescut la 28.323 autoturisme furate în 1994. Din prejudiciul rezultat din infracţiuni fiind de 4.525.000.000 coroane. Din autoturismele furate doar 30% sunt găsite şi restituite proprietarilor.
        În Slovacia, în 1989 au fost furate 1.600 auto (din acestea 80% au fost soluţionate) iar în 1994 au fost furate 9.100 autoturisme (din acestea 15% au fost soluţionate).
        Nici Austria nu a fost ocolită de hoţii de autoturisme, numărul furturilor crescând de la 4.475 în 1989 la 15.046 în 1993.
De remarcat că Bulgaria, Ukraina, Ungaria, Cehia, Rusia, nu restituie autoturismele furate din alte state, acestea rămânând în proprietatea cumpărătorului de bună credinţă.

1.3. TRAFICUL DE AUTOTURISME FURATE – O AFACERE ÎNFLORITOARE PENTRU LUMEA INTERLOPĂ
      Într-adevăr, furtul de autoturisme a devenit o afacere rentabilă pentru infractori. În prezent costul unui autoturism, marcă recunoscută, este foarte mare – un autoturism Mercedes – 60.000 – 80.000 DM., un autoturism – BMW. – 50.000 DM., un autoturism Audi sau VW – 30.000 – 50.000 DM:
        Pentru infractori riscul de a fi prinşi în momentul comiterii furtului, este mai mic ca de exemplu la spargerea unei unităţi comerciale. Aceştia, în câteva minute, cu chei confecţionate fură autoturismul cu care se deplasează foarte rapid la unul din punctele de frontieră, de regulă unde este cunoscut.
       Dacă autoturismul este furat noaptea, reclamantul abia dimineaţă sesizează dispariţia autoturismului, care deja a trecut graniţa în Ukraina sau Republica Moldova. Ajuns la punctul de destinaţie autoturismul este valorificat rapid, de obicei furturile fiind făcute la comandă.
       Iată cum, în 24 de ore infractorii obţin în jur de 20.000 DM. dacă fură un singur autoturism şi nu câte două sau trei autoturisme în acelaşi timp acţionând în grup. Acest gen de furturi este rentabil pentru infractori întrucât în termen foarte scurt intră în posesia unor sume mari de bani (20.000 = 160.000.000 mil. lei).
        Oare cât timp i-ar trebui acestui infractor ca pentru echivalenţa sumei să fure, de exemplu, dintr-un depozit? Cât timp şi cu ce mijloace de transport ar putea căra marfă în valoare de 160.000.000 mil. lei? Apoi apare riscul valorificării, asemenea cantitate de marfă stârnind curiozitatea organelor de control.
        Trebuie subliniat şi faptul că hoţii profită de sistemul legislativ slab al unor ţări care prevăd în legislaţia lor posibilitatea de a nu se mai restitui autoturismele furate şi ca acestea să rămână în proprietatea cumpărătorilor de bună credinţă (ex.: Bulgaria, Ukraina, Ungaria, Cehia, Rusia).
        Acelaşi lucru se poate vorbi şi despre acei hoţi de autoturisme care fură în scopul dezmembrării şi vânzării ca piese de schimb.
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Metodologia Cercetarii Furtului Si Traficului De Autoturisme :

    • Tema: Metodologia Cercetarii Furtului Si Traficului De Autoturisme
    • Tip de fisier: zip
    • Numar de pagini: 89 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 296 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: furt, autoturism, metoda, urmarire, penal,