1.2 Caracterizarea generală a sistemului de asigurări sociale.

În Dicţionarul explicativ al limbii române, prin asigurări sociale se înţelege forma de ocrotire a oamenilor muncii, „constând în acordarea de ajutoare materiale şi asistenţă medicală în cazuri de boală, în trimiterea la odihnă sau la tratament”.(DEX-ed.Academiei RSR, 1975, pag.56)

De asemenea, în Dicţionarul Complet al Economiei de Piaţă, se consemnează că prin asigurarea socială se înţelege acea parte a relaţiilor social-economice şi băneşti cu ajutorul cărora se formează, se repartizează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor şi a pensionarilor din regiile autonome, societăţile comerciale din reţeaua cooperaţiei de consum, a membrilor cooperativelor meşteşugăreşti şi asociaţiilor agricole, a avocaţilor, a ţăranilor, a meşteşugarilor cu ateliere proprii, a întreprinzătorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucrează la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de locatari, a persoanelor aflate în incapacitate temporară sau permanentă de muncă, în caz de bătrâneţe, precum şi alte cazuri prevăzute de lege. De asemenea, asigurările sociale ocrotesc şi membrii familiilor celor de mai sus. 

În literatura de specialitate au fost exprimate mai multe puncte de vedere în legătura cu definirea asigurărilor sociale.

Ca instituţie juridică, asigurările sociale constituie un ansamblu de norme obligatorii privind asigurarea materială de bătrâneţe, boală sau accident a persoanelor care sunt subiecte într-un raport juridic de muncă sau a altor categorii de persoane prevăzute de lege, precum şi a urmaşilor acestora.

În noţiunea de asigurări sociale se cuprind şi normele juridice privind recuperarea socială şi profesională a persoanelor încadrate în muncă, dar care nu mai pot lucra în meseria sau profesia lor, ca urmare a unor accidente, boli profesionale sau a altor boli care produc invaliditatea. 

De asemenea, asigurările sociale cuprind şi reglementările privind măsurile pe care unităţile sunt obligate să le ia pentru calificarea şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, pentru plata contribuţiei ajutorului de şomaj, pentru calificare, recalificare, perfecţionare şi integrare profesională.

În ţara noastră, asigurările sociale se realizează prin intermediul mai multor sisteme, dar forma tipică o constituie asigurările sociale de stat, pentru că acestea cuprind cea mai mare parte a persoanelor asigurate din România: 75% din beneficiarii de asigurări sociale sunt cuprinşi în acest sistem.

Anterior anului 1989, în tara noastră au funcţionat în paralele şase sisteme de asigurări sociale, şi anume:

1. asigurările sociale de stat;

2. asigurările sociale ale agricultorilor;

3. asigurările sociale ale meşteşugarilor;

4. asigurările sociale ale artiştilor plastici, scriitorilor, muzicologilor şi                           compozitorilor;

5. asigurările sociale ale cultelor;

          6. asigurările sociale ale avocaţilor.

După anul 1989, o serie de sisteme independente de asigurări sociale au fost integrate asigurărilor sociale de stat. Aşa s-a întâmplat cu sistemele cultelor, ale  cooperaţiei meşteşugăreşti, ale artiştilor plastici, scriitorilor, muzicologilor şi compozitorilor, iar recent, a agricultorilor.

Această tendinţă de unificare a sistemelor de asigurări sociale îşi are explicaţia în precaritatea fondurilor aflate la dispoziţia sistemelor independente, fapt ce a condus la transpunerea acestei tendinţe în plan legislativ.

Sistemul asigurărilor sociale de stat oferă într-o anumita măsură şi protecţie socială unor persoane care nu au calitatea de salariaţi sau funcţionari publici, şi anume: militari în termen, invalizi, orfani şi văduve de război, veterani de război, deţinuţi politici, eroi martiri ai revoluţiei din decembrie 1989, urmaşii acestora, precum şi răniţilor în revoluţie.

Potrivit Legii 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sistemul public în România se organizează şi funcţionează pe baza a şapte principii de bază:

a). Principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public, bazat pe aceleaşi norme de drept;

b). Principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c). Principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

d). Principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelat cu îndeplinirea obligaţiilor;

e). Principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f). Principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g). Principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

În sistemul public sunt asigurate persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi. Aceştia pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Prestaţiile de asigurări sociale, în sistemul public, reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate. Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub forma de: pensii, indemnizaţii, ajutoare, indemnizaţii de şomaj, alte tipuri de prestaţii, corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.

1.3 Cadrul normativ din ţara noastră privind sistemul asigurărilor sociale.

1.3.1 Cadrul normativ din ţara noastră privind sistemul de pensii

Cadrul general al asigurărilor sociale este reglementat de Constituţia României care, la Art. 41, al. (2) prevede că „Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege”.

Situaţiile specifice la care se face referire mai sus sunt reglementate de următoarele legi şi acte normative:

LEGEA nr. 577 din 22 decembrie 2003 

 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale:

Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 februarie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, cu modificări şi completări. (M.O. nr. 1 din 5 ianuarie 2004).

CUPRINS

CUPRINS .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 2

CAPITOLUL 1. SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA  .  .  .  .  .  . 4

1.1. Repere istorice privind asigurările sociale din România .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 4

1.2 Caracterizarea generală a sistemului de asigurări sociale  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  6

1.3 Cadrul normativ din ţara noastră privind sistemul asigurărilor sociale  .  .  .  .  . 8

1.3.1 Cadrul normativ din ţara noastră privind sistemul de pensii  .  .  .  .  . 8

1.3.2 Cadrul normativ din ţara noastră privind sistemul asigurărilor 

         pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă  .  .  .  .  .  .  .  .  . 11

1.4 Instituţii şi organisme ale asigurărilor sociale din ţara noastră  .  .  .  .  .  .  .  .  . 13

1.4.1 Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de asigurare şi

         protecţie socială .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 13

1.4.1.1. Ministerul Muncii  Solidarităţii Sociale şi Familiei  .  .  .  . 13

1.4.1.2 Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asig. Sociale .  . 17

1.4.2. Organizarea şi funcţionarea unităţilor teritoriale de asigurare şi 

          protecţie socială. .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 18

1.4.2.1. Direcţia pentru dialog, familie şi solidaritate socială  .  .  .  18

1.4.2.2. Casa judeţeană de pensii  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 19

1.4.2.3 Inspectoratul teritorial de muncă (ITM)  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  19

1.4.2.4 Agenţia judeţeana pentru ocuparea forţei de muncă  .  .  .  . 21

1.4.2.4.1. Consiliul consultativ la nivel judeţean  .  .  .  .  .  . 21

1.4.2.4.2 Agenţia judeţeană pt. ocuparea forţei de muncă .  . 22

CAPITOLUL 2. SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ ŞI STIMULAREA

   OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 25

2.1 Necesitatea protecţiei sociale a şomerilor .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 25

2.2 Şomajul – scurt istoric  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  25

2.3.Agentia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă   .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 28

2.3.1. Structura organizatorică a Agenţia judeţeană pentru ocuparea

          forţei de muncă Alba  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 28

2.3.2.Beneficiari ai sistemului  asigurărilor pentru şomaj   .  .  .  .  .  .  .  .  . 31

2.3.2.1 Termeni şi expresii utilizate  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  31

2.3.2.2. Categorii de beneficiari  ai sistemului  asigurărilor

 pentru şomaj .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  32

2.3.3. Sistemul asigurărilor pentru şomaj  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 34

2.3.3.1 Categorii de asiguraţi  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 34

2.3.3.2. Bugetul asigurărilor pentru şomaj  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 35

CAPITOLUL 3.  SISTEMUL INFORMATIONAL PRIVIND ASIGURĂRILE PENTRU

    ŞOMAJ ŞI STIMULAREA OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ  .  .  .  . 39

3.1 Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  39

3.2 Persoane beneficiare de indemnizaţie de şomaj  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  40

3.3. Tehnica de calcul a indemnizaţiei de şomaj  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 43

3.4. Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă   .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 47

3.4.1. Creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea 

          unui loc de muncă  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 47

3.4.2. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

          şi crearea de noi locuri de muncă  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 50

CAPITOLUL 4. ANALIZA STRUCTURII ŞI DINAMICII VENITURILOR

   ŞI CHELTUIELILOR BUGETULUI ASIGURĂRILOR PENTRU

   ŞOMAJ .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 53

4.1. Caracterizarea generală a bugetului de asigurări sociale de stat .  .  .  .  .  .  .  . 53

4.2. Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj

       la nivelul judeţului Alba .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  55

4.2.1. Structura şi dinamica veniturilor bugetului asigurărilor pentru 

           şomaj .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 55

4.2.2. Structura şi dinamica cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru

           şomaj .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 58

4.2.3. Evoluţia numărului de şomeri la AJOFM Alba .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 60

4.2.4. Evoluţia ratei şomajului în judeţul Alba .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  61

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 64

BIBLIOGRAFIE .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  66