Lucrare Studiu Privind Oportunitatea Infiintarii Unei Pensiuni Turistice Rurale In Comuna Magura, Judetul Buzau

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 05 August 2022

Descriere Lucrare

INTRODUCERE
Omul a fost creat cu acea capacitate de a stăpâni universul exterior, de a-l înţelege, de a-l cunoaşte, fiind conştient nu doar de existenţa lui, ci şi de necesitatea de a acţiona pentru ordonarea acestuia.
Aceasta a constituit motivaţia şi pentru apariţia fenomenului turistic. Fiinţa umană „a simţit nevoia” să cunoască, să exploreze, să relaţioneze, adică să se dezvolte. Orientarea iniţială cea altruistă a fost deviată spre sine însuşi, egoismul punând stăpânire pe sufletul omului. Turismul, însă, contribuie într-o măsură foarte mare la „revenirea” spre orientarea spre binele celorlalţi, adică spre dezvoltarea societăţii pentru binele general, comun. 
În condiţiile care domină societatea modernă, nu este exagerat s considerăm că turismul rural este forma de turism care are cea mai mare pondere în realizarea acestui ideal. Aceasta pentru că esenţa turismului rural este protejarea mediului, dezvoltarea economică preponderent cea locală cu influenţe majore spre cea globală, promovare culturii şi a elementelor sale specifice şi, nu în ultimul rând, interrelaţionarea turişti-localnici.
Tendinţa actuală este de a privi turismul rural drept producător de valori, activitate complementară celor tradiţionale şi agricole, îndeosebi pentru femeile şi tinerii din mediul rural. Din perspectiva turistului, acesta îşi caută „vacanţa ideală” în universul rustic, plin de originalitate, dorind măcar pentru scurt timp să se îndepărteze de sensul vieţii citadine. 
Având în vedere perspectiva integrării europene, turismul rural este un instrument de educaţie, civilizaţie, o modalitatea de facilitare a cooperării şi realizării de schimburi de experienţă cu activităţi economice europene asemănătoare. 
Înfiinţarea unei structuri de primire pentru turismul rural din zona Buzăului are ca scop „deschiderea spre lume” a regiunii şi promovarea potenţialului turistic de pe Valea Buzăului. Este nevoie de un început, iar acesta se poate face prin practicarea turismului rural. 
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte elementele ce definesc şi determină turismul rural şi practicarea lui, stadiul actual al turismului rural românesc faţă de ceea ce îşi propune Uniunea Europeană prin legislaţie şi cadru instituţional şi un amplu studiu de caz privitor la oportunitatea înfiinţării unei pensiuni turistice rurale într-o zonă neexploatată în acest scop. 

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ÎN TURISMUL RURAL
        Apariţia călătoriilor turistice s-a produs încă antichitate, iar activităţi turistice în spaţiul rural au început a fi practicate empiric din aceeaşi perioadă. Din a doua jumătate a secolului XX, turismul rural s-a impus încet dar consecvent, în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate economic, puternic industrializate şi cu un grad de urbanizare ridicat, caracterizat printr-o densitate sporită. 
        Turismul rural reprezintă atât posibilitatea reîntoarcerii la natură, la ceea ce înseamnă pur, curat, nealterat, precum şi o reîntoarcere la originile poporului.

1.1. Concepte şi definiţii specifice
Deşi turismul practicat în mediul rural atrage doar 10-15% dintre turişti, iar creşterea ponderii acestui tip de turism este dificil de apreciat în cifre, din cauza practicării lui şi în multe unităţi de cazare neclasificate, diverşi autori îl caracterizează ca un sector în creştere. Încă din 1996, Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) aprecia că „turismul rural este salvarea ţărilor europene”, acoperind activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia rurală şi bazată pe potenţialul natural, antropic şi uman propriu.
În ceea ce priveşte turismul practicat în mediul rural, literatura de specialitate două noţiuni: turismul rural şi agroturismul sau turismul verde. Specialiştii în domeniu au păreri diferite în ceea ce priveşte definirea lor: unii le consideră sinonime, alţii consideră că una o înglobează pe cealaltă. Iată de ce programele Leader I, II şi III, iniţiate de Comisia Europeană, cât şi raportul „Turismul Rural în cele 12 state ale CE” (1987) accentuează necesitatea unei definiri exacte a turismului practicat în mediul rural, care ar uşura atât „vânzarea” acestui produs, cât şi conturarea strategiilor pentru dezvoltarea acestui sector în întreaga lume. 

Manifestul Turismului Rural (Franţa, 1955)  este considerat document de bază care sintetizează filosofia şi obiectivele turismului rural. Acesta este:
- un factor de dezvoltare economică, socială şi umană pentru lumea rurală faţă de dezvoltarea industrială a oraşelor;
- o alternativă de relaxare care satisface necesităţile generate de viaţa urbană modernă, căutând în acelaşi timp conservarea patrimoniului istoric, arhitectonic şi cultural al ţării şi echilibrul şi integrarea în mediul înconjurător şi în natură. 
        Conform Manifestului, prin turism rural se înţelege „întreaga valorificare turistică a lumii rurale, care are ca protagonist şi destinatar al profitului său propria societate rurală”. 
      În accepţiunea OMT şi a mai multor organizaţii europene, turismul rural este   „o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice”.
Această definiţie are la bază următoarele trăsături ale turismul rural:
localizarea în zonele rurale;
construirea produsului turistic pe baza caracteristicilor lumii rurale;
caracterul tradiţional;
diversitatea formelor de prezentare. 
      Definiţia cea mai utilizată este aceea care consideră turismul rural  ca activitate turistică realizată în spaţiul rural, alcătuită dintr-o ofertă integrată de relaxare, îndreptată spre o cerere a cărei motivaţii este contactul cu mediul înconjurător autohton şi interrelaţionarea cu societatea locală (Comisia Comunităţii Europene). 

Elementele care alcătuiesc definiţia anterioară a turismului rural sunt următoarele:
- să se realizeze în mediul rural, înţelegând prin acesta mediul înconjurător compus din peisaje naturale, cu caracter eminamente agrar. 
- o ofertă integrată de relaxare compusă din diferite elemente: cazare, restaurante, activităţi complementare, artizanat şi produse locale;
- o motivaţie bazată pe contactul cu mediul înconjurător, unde turistul caută natura, arheologia tradiţională, gastronomia proprie, tradiţii, obiceiuri populare, etc.;
- interrelaţionarea cu societatea locală, ceea ce impune comunicarea şi participarea comunităţii locale. 
       Principiul fundamental al turismului rural este că trebuie să fie exercitat de locuitori dintr-un spaţiu rural, fie ei agricultori sau nu. Beneficiile economice şi sociale ale activităţii trebuie să se răsfrângă asupra populaţiei şi în nici un caz nu se urmăreşte înlocuirea activităţilor populaţiei cu turismul, ci completarea lor. 
      Din studiile efectuate reiese că agroturismul face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriei ţărăneşti a serviciilor de cazare, masă, agrement şi altele complementare acestora. Este practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei ca activitate secundară; activitatea desfăşurată în ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit .
        Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti, agroturismul poate fi definit  „ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească, spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale, pentru studii şi documentare, precum şi multe alte activităţi specifice.”

Resursele existente în gospodăria rurală sunt puse la dispoziţia turiştilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice, care pot îmbrăca forme diversificate:
- servirea mesei, folosind meniuri tradiţionale;
- spaţiu, dotări şi alimente obţinute în condiţii naturale şi având o valoare biologică ridicată;
- posibilitatea oferită turiştilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri tradiţionale din gospodărie, localitate sau zonă, cum sunt: târguri tradiţionale, nedei, nunţi, spectacole folclorice şi altele;
- dotări şi amenajări proprii gospodăriei pentru recreere şi agrement, pentru activităţi sportive şi de întreţinere, etc.
      În Anglia şi Franţa se încearcă să se realizeze distincţia între agroturism şi turismul la fermă pentru a se evidenţia utilizarea caselor ţărăneşti drept locuri de cazare pentru turişti. Închirierea gospodăriilor drept case de oaspeţi, case de sănătate, cabane de vânătoare sau alte forme de structuri de primire este considerată a nu fi agroturism, datorită pierderii unei părţi din încărcătura sau funcţia agricolă, ele nefiind ocupate de ţăranii reali/activi. În majoritatea cazurilor, gazdele pun la dispoziţia turiştilor spaţiu locuibil excedentar, cel dezafectat şi amenajat ori construit special pentru astfel de activităţi. Practicarea adiacentă de către ţărani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltări superioare a zonelor săteşti, atât prin aportul încasărilor din cazare, cât mai ales prin valorificarea unor altor produse agricole locale, prin includerea lor în consumul turistic. 
        Termenul de turism verde este utilizat la scară largă pe teritoriul UE, necesitatea introducerii acestui termen  constând iniţial din dorinţa de a desemna activităţile ce se aflau în afara zonelor dedicate sporturilor de iarnă (turismul alb), vacanţelor la mare (turismul albastru), turismului urban (turismul luminilor). Carta Albă a Turismului Spaniol  defineşte turismul verde ca turism preocupat în mod special de mediul înconjurător şi care se dezvoltă în contact cu natura.
      Turismul rural se încadrează, ca formă de turism, în turismul de agrement, care se interferează, la rândul său, cu turismul cultural. Turismul rural este practicat de turiştii care caută să profite de frumuseţile naturii nepoluate, să cunoască oameni şi locuri noi, istoria şi obiceiurile lor. Specificul turismului rural este reprezentat din modalităţile de cazare şi serviciile prestate, precum şi de atmosfera creată prin legăturile ce se creează între administratorul pensiunii, societatea rurală în ansamblul ei şi turist.
1.2. Particularităţi ale pieţei turistice rurale
În literatura de specialitate, dar şi de alte profiluri, precum şi în statistici se constată că populaţia oraşelor preferă tot mai mult recreerea în mediul rural. Practicarea turismului rural s-a diversificat în funcţie de clientela sa, fiind etalat în timp şi spaţiu, sub efectul conjugat al creşterii ofertei, dar şi al cererii. 
Piaţa turistică rurală face parte din piaţa turistică globală, drept pentru care centrul acesteia este turistul, privit ca un consumator potenţial. El are puterea decizională de a selecta din mulţimea de oferte turistice acele produse care îi satisfac nevoile şi care îi sunt accesibile din punct de vedere financiar, spaţial şi temporal. 
1.2.1. Cererea turistică rurală
În cadrul pieţei turistice rurale, cererea turistică este reprezentată de ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în mediul rural pentru a beneficia de prestarea serviciilor specifice din cadrul produsului turistic. Turismul rural este considerat de autori cel mai bun exemplu pentru „turismul celor pasivi”.  De-a lungul timpul, produsele turistice rurale s-au diversificat, interacţionând cu altele specifice formelor de turism considerate active.
Turismul rural prezintă anumite particularităţi în funcţie de zona în care se practică. Cererea turistică rurală este influenţată de distanţa dintre reşedinţa proprie şi locul consumului turistic.
La începuturi, turismul rural a fost considerat „turism ieftin”, întrucât prestaţiile nu necesitau o cheltuială deosebit de mare. Cu timpul, facilităţile puse la dispoziţia turiştilor au căpătat un grad mult mai mare de confort, ceea ce a determinat o creştere a nevoilor financiare ale turiştilor. Astfel că nivelul veniturilor este unul dintre elementele care pot influenţa cererea turistică rurală.
Motivaţiile turistice constituie generatorul cererii turistice. Acestea sunt profund personale, subiective, determinate de impulsuri endogene şi exogene. În funcţie de aceasta, clientela turistică rurală se încadrează în categoria turiştilor psihocentrici, ale căror solicitări pentru destinaţiile turistice cuprind  printre altele: activităţi de agrement general acceptate de toate categoriile de populaţie, odihnă sedentară, destinaţii uşor accesibile, echipamente turistice tradiţionale, călătorii programate şi organizate în întregime. 

Motivaţiile specifice turismului rural se constituie într-o serie de necesităţi ale turistului potenţial emise din ce în ce mai constant şi pe care tinde să le transforme în acţiuni :
reîntoarcerea la natură. Este rezultatul necesităţii de relaxare, sănătate, confort fizic şi spiritual.
cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifică zonelor rurale: familia de tip patriarhal, grupul folcloric, grupul de muncă. În cadrul climatului rustic se atenuează uniformitatea şi automatismul caracteristic zonelor urbane.
cunoaşterea, înţelegerea şi creativitatea. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurul istoriei naţionale, ale folclorului, ocupaţiile tradiţionale şi obiceiurile populare transformă vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe şi de dobândire a unor deprinderi ce dau turiştilor satisfacţii personale şi sentimentul unităţii.
motivaţiile estetice decurg din nevoia de frumos, armonie, naturaleţe, turiştii fiind privilegiaţi pentru posibilitatea de a cunoaşte locuri pitoreşti.
curiozitatea determină turiştii de a cunoaşte la faţa locului ospitalitatea populară, obiceiurile gastronomice, artizanatul şi ritualurile săteşti.
odihna, cura de aer şi fructe, consumul de alimente proaspete. 
sportul, vânătoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile şi drumeţiile sunt motivaţiile care capătă o notă autentică, lăsând loc suficient iniţiativei, imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale. 
       Primul segment al cererii turistice rurale din ţara noastră îl reprezintă turiştii-părinţi care, stabilindu-se la oraş cu mult timp în urmă, sunt foarte satisfăcuţi atunci când pot să arate propriilor copii meleagurile natale, obiceiurile tradiţionale ale satului. Legătura cu satul este nostalgia tinereţii lor. Un al doilea segment îl formează copiii şi tinerii în formare. Trăind în spaţiul urban, sunt dornici de a vedea animale, păsări domestice trăind în realitatea rurală. Ei pot fi angrenaţi în activităţi precum: păscutul vacilor, adunatul ouălor din cuibare, udatul florilor sau strânsul fânului. Un copil se va simţi astfel util şi responsabil în acelaşi timp. Al treilea potenţial purtător al cererii este orăşeanul plictisit de ritmul citadin, obosit de blocuri şi autostrăzi. Acesta doreşte să respire aer curat, să fie departe de zgomot şi praf, să se poată bucura de un regim alimentar sănătos şi de un mediu relaxant, măcar în concediu. 
        Astfel, pentru orice persoană care doreşte să se odihnească, să se recreeze într-un cadru natural, să participe la activităţi gospodăreşti, să-şi înveţe copiii o serie de lucruri având la dispoziţia material didactic natural, există această posibilitate a turismului rural. 
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Studiu Privind Oportunitatea Infiintarii Unei Pensiuni Turistice Rurale In Comuna Magura, Judetul Buzau :

    • Tema: Studiu Privind Oportunitatea Infiintarii Unei Pensiuni Turistice Rurale In Comuna Magura, Judetul Buzau
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 154 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 16 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 0 comentarii.
    • Pret: 3 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 12 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: turism, produs turistic, agentie, client, hotel, cazare, sejur,