CAPITOLUL I
DESCRIEREA SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE TRANSPORT FEROVIAR CFR MARFĂ S.A.
1.1. Date generale
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă, "CFR Marfă"-SA a fost înfiinţată la 1 Octombrie 1998, după reorganizarea prin diviziune a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane şi are statut de societate comercială pe acţiuni.
CFR Marfă este o companie, persoană juridică română, ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor şi are ca principal obiect de activitate transportul public de marfă şi bunuri pe calea ferată, în trafic intern si internaţional. Astfel:
-utilizează infrastructura Căilor Ferate, ca operator naţional de transport feroviar de marfă;
-este proprietarul patrimoniului, posedă autonomie în administrarea bunurilor sale şi beneficiază de rezultatele activităţii sale.
CFR Marfă este condusă de 11 manageri ce constituie Consiliul de Administraţie, din care unul este un specialist aparţinând Ministerului Finanţelor Publice. Aceşti manageri sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de 4 ani. Conducerea CFR Marfă este asigurată de Directorul General care este şi Preşedintele Consiliului de Administraţie. CFR Marfă poate fi privatizată, iar în concordanţă cu legea, Statul Român are posibilitatea să păstreze majoritatea acţiunilor.
CFR Marfă are aproximativ 19000 de angajaţi în structurile sale organizatorice, posedă un parc de 987 locomotive (electrice, Diesel-electrice şi Diesel - hidraulice), un parc de aproximativ 55000 de vagoane structurate pe 23 de serii diferite şi este dotată cu două ferryboat-uri având un deplasament de 12000 tdw fiecare.
Sectorul transportului feroviar este vital pentru economia şi securitatea ţării. Datorită poziţiei geografice a României, transportul feroviar nu este important numai pentru ţara noastră, dar şi pentru întregul continent. România a fost şi este privilegiată prin poziţia ei geografică şi accesul direct la Marea Neagră şi Dunăre.
"Drumul mătăsii" prin care se pot realiza conexiuni de transport între Europa, Caucaz, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu este un proiect ambiţios pentru viitor.
De asemenea, trei dintre coridoarele pan-europene traversează ţara noastră: (Anexa 1)
Coridorul IV Constanţa - Bucureşti - Arad - Budapesta - Bratislava - Praga - Dresda, Coridorul VII Constanţa - Canalul Dunăre-Marea Neagră - Dunăre - Main - Rihn(Portul Rotterdam (Olanda), Coridorul IX Constanţa - Bucureşti - Iaşi - Chişinău - Kiew -St.Petersburg - Helsinki.
1.2. Oferta de prestări servicii a CFR Marfă S.A.
Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor şi are ca principal obiect de activitate transportul feroviar intern şi internaţional. Principalele tipuri de servicii oferite sunt :
• Transportul de mărfuri în cantităţi vagonabile ca expediţii de vagoane complete sau grupuri de vagoane efectuate cu:
- vagoane de uz general, acoperite, descoperite, platforme
- vagoane specializate pentru produse petroliere, cereale vrac, ciment vrac, produse chimice vrac, cărbuni etc.
- vagoane de construcţie specială pentru transportul mărfurilor de mare gabarit sau pentru piese unitare deosebit de grele.
• Transportul de mărfuri cu containere de mare capacitate
CFR Marfă dispune de o reţea internă de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate, care asigură legătura între principalele localităţi ale ţării, cu posibilitatea îndrumării vagoanelor direct la staţia de cale ferată cea mai apropiată de domiciliul clienţilor sau camionarea containerelor la şi de la punctele de încărcare / descărcare.
• Trenuri de marfă special comandate care circula după mers special, necuprins în mersul trenurilor
În cazul în care clienţii au de efectuat transporturi speciale care fac obiectul unui tren (transporturi negabaritice sau cu tonaj depăşit, trenuri care circulă după un anumit orar etc.), CFR Marfă poate stabili de comun acord cu ei o anumită trasă cu care expediţia să circule de la staţia de predare la staţia de destinaţie
• Transportul de mărfuri cu utilizarea feribotului
Transporturile se realizează în vagoane complete, transcontainere şi autocamioane pe feribot, în condiţii tarifare şi de transport avantajoase pentru următoarele destinaţii :
- Constanţa - Derince (Turcia) /23 ore
- Constanţa - Samsun (Turcia) /40 ore
- Constanţa - Izmir-Mersin (Turcia) /100 ore
- Constanţa - Poti - Batumi (Georgia) /48 ore
• Închirieri de vagoane de marfă
Pentru a putea utiliza în exclusivitate mijloacele de transport, CFR Marfă pune la dispoziţia clienţilor spre închiriere vagone de marfă care pot fi utilizate, în funcţie de solicitare, atât în trafic intern cât şi în trafic internaţional.
• Întocmirea formalităţilor vamale de tranzit intern si tranzit extern.
1.3. Dotarea tehnică a CFR Marfă S.A.
Parcul de locomotive
CFR Marfa operează cu 987 locomotive (electrice, Diesel electrice, Diesel hidraulice). Majoritatea o ocupă locomotivele electrice construite de ELECTROPUTERE-Craiova şi RADE KONCAR (Iugoslavia) sub licenţa ASEA - Suedia cu puteri cuprinse între 3400 - 5100 kW, dezvoltând viteze de până la 200 km/h.
În prezent sunt în derulare programe de modernizare în scopul creşterii fiabilităţii şi a scăderii costurilor de întreţinere. Se urmăreşte înlocuirea anumitor componente în special la sistemele auxiliare şi de control.
Locomotivele Diesel au motoarele fabricate sub licenţă Sulzer. Sunt produse de SC Faur SA şi IEP Electroputere Craiova cu puteri cuprinse între 1250 şi 2100 CP şi atingând viteze de 120 km/h.
CAPITOLUL II
INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE
2.1. Definirea calităţii
Calitatea este aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface cerinţele (ISO 900/2001).
În definirea ISO a calităţii sunt cuprinse două aspecte importante:
1. calitatea se exprimă printr-un ansamblu de caracteristici format din patru elemente principale :
- caracteristici intrinseci calitative ale produselor, adică caracteristici constructive,funcţionale, economice, tehnologice, estetice, ergonomice, ecologice
- preţ de vânzare
- termen de livrare
- servicii oferite
2. cerinţele pentru calitate sunt expresii ale nevoilor care se referă în egală măsură la cerinţele pieţei, cerinţele întreprinderii (privind rentabilitatea), dar şi la cele ale societăţii (privind protecţia vieţii şi a mediului).
Cerinţele evoluează în timp, astfel că procesul de identificare şi definire al acestora trebuie în permanenţă actualizat, fapt ce conferă calităţii un caracter dinamic.
Dimensiunile calităţii:
Dacă ne referim numai la calitate, ca rezultat al diversităţii de abordări (transcedentală, orientată pe produs, orientată pe utilizator, orientată pe producţie, valorică) se conturează o definire multidimensională a acesteia:
1. Performanţă
2. Caracteristici
3. Siguranţă
4. Conformitate
5. Durabilitate
6. Servicii
7. Estetică
8. Calitate percepută
În funcţie de context, fiecare dintre acestea este de sine stătătoare şi distinctă, de aceea, poate avea un punctaj ridicat pe o dimensiune în timp ce are un punctaj scăzut pe altă dimensiune.
1. Performanţa
- caracteristica principală de operare a unui produs
- combină abordările orientate pe produs si pe utilizator
2. Caracteristicile
- caracteristici secundare care suplimentează funcţionarea de bază
- sunt strâns legate de performanţă
3. Siguranţa
- probabilitatea de eşec într-o perioadă de timp specificată
- este măsurată ca media timpilor de bună funcţionare sau media timpilor dintre defecţiuni
- este mai relevantă pentru bunurile de durată
- este legată de definiţia orientată pe producţie
4. Conformitatea
- gradul în care designul şi caracteristicile de operare ale unui produs respectă standardele prestabilite
- este legata de definiţia orientată pe producţie
5. Durabilitatea
- se referă la viaţa utilă a produsului
- este legată de siguranţa şi costul reparaţiilor vis-à-vis de înlocuire
6. Serviciile
- se referă la viteza şi competenţa reparaţiilor
- sunt uneori măsurate ca număr mediu de apeluri multiple primite pentru a corecta o singură problemă
7. Estetica
- se referă la modul cum arată, se simte, sună, ce gust are sau cum miroase un produs
- este subiectivă
8. Calitatea percepută
- este subiectivă, in funcţie de utilizator
- este bazată pe imagini, nume de marcă, reclamă, zvon, reputaţie
2.2 Calitatea percepută de client
Rolul clientului în aprecierea calităţii este crucial, pentru că viziunea lui nu este întotdeauna aceeaşi cu cea a producătorului sau cu a prestatorului de servicii.
Există adesea produse şi servicii realizate în conformitate cu specificaţiile din standarde şi totuşi refuzate de clienţi , pentru că, conformitatea în sine nu garantează vânzările. De aceea este nevoie de o viziune asupra calităţii şi anume ″calitatea percepută de client″. Pe acest lucru se bazează filozofia sistemului TQM, care consideră clienţii drept judecătorii finali ai calităţii.
Plecând de la această abordare, calitatea poate fii definită ca fiind măsura în care un produs sau un serviciu satisface cel mai bine nevoile şi dorinţele clienţilor, depăşindu-le chiar.
Aprecierea calităţii se face prin două categorii de valori :
• Afişate sau cunoscute în momentul cumpărării
- caracteristicile de calitate
- performanţele
- prezentarea
- primirea, etc.
• Descoperite in momentul utilizării
- fiabilitatea
- mentenabilitatea
- disponibilitatea
- securitatea
- protecţia mediului înconjurător
Conceptul de ″calitatea percepută de client″ are la bază două definiţii cu valoare aparte :
Philip Crosby preciza ″calitatea este conformitatea cu necesităţile″ din care se deduce că, pentru realizarea unui nivel al calităţii o organizaţie trebuie mai întâi să stabilească necesităţile specifice segmentului de consumatori , căruia îi este destinat produsul ∕ serviciul şi apoi să-şi subordoneze întreaga activitate atingerii acestui scop.
A doua definiţie aparţine lui Joseph Juran care spunea ″calitatea este aptitudinea pentru utilizare″ în care se pune accent deosebit pe utilizarea produsului ∕ serviciului şi pe satisfacerea clientului.
2.3 Conceptul de calitate totală
Conceptul de "calitate totală" a apărut între anii 1970-1980, în S.U.A., avându-i ca promotori pe Feigenbaum, Crosby, Deming, Juran.
Calitatea totală reprezintă un ansamblu de principii şi metode reunite într-o strategie globală pusă în aplicare de o organizaţie pentru a îmbunătăţi calitatea produselor ∕ serviciilor sale.
Calitatea totală cuprinde :
- toate funcţiile organizaţiei
- toţi angajaţii, indiferent de scara lor ierarhică
- toate relaţiile de tipul client-furnizor din organizaţie
- toate activităţile din ciclul de viaţă al produsului : de la concepţie, până la scoaterea sa din uz
- toate relaţiile din amonte (furnizori) şi aval (distribuitori, comercianţi, etc.)
- toate pieţele actuale şi potenţiale.