Lucrare Rolul Bancilor In Prevenirea Si Combaterea Spalarii Banilor

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 11 August 2022

Descriere Lucrare

Introducere. Cuvant inainte
      Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.
      Astfel, daca in anul 1989, banii "spalati" la nivel mondial erau evaluati la circa 2% din PIB existent la nivelul planetei, potrivit unui studiu efectuat de catre Fondul Monetar International, in anul 1996, fondurile supuse reciclarii se situau la sume cuprinse intre 590 miliarde si 1,5 trilioane de dolari americani.

CAPITOLUL I – Spalarea banilor

1. Scurt istoric al spalarii banilor.
Termenul generic de “spalare a banilor” a aparut pentru prima data si a inceput sa fie folosit in 1920 cand mafiotii americani Al Capone si Bugsy Moran au deschis spalatorii in Chicago pentru a-si spala „banii murdari” proveniti din activitati ilegale si ai reintroduce in afacerile legale ca bani “onesti si curati”. In ziua de astazi, spalarea banilor nu mai este atat de simpla ca in vremea gangsterilor americani ci, este un proces economico-financiar complicat care parcurge mai multe etape si implica mai multe persoane si institutii. Potrivit legislatiei romane in vigoare (Legea nr. 239/2005 ) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau a disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei constituie fapta de “spalare de bani”.
Tehnicile folosite in ziua de astazi pentru spalarea de bani sunt diferite in functie de valoarea sumelor supuse operatiunilor de reciclare. Daca pentru sumele mici se folosesc de regula tehnici care nu implica “exportul de capital”, pentru reciclarea unor fonduri considerabile este obligatoriu sa se apeleze la operatori  finaciar-bancari care se afla in diferite tari cu un traseu cat mai lung si cat mai complicat, care sa duca practic la imposibilitatea depistarii “traseului international” al banilor.
Spalarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape si implica mai multe persoane si institutii. 
In cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegala si ii plaseaza in investitii binevenite in economia legala.Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite si convertirea lor in bani, in scopul de a le ascunde provenienta.

2. Reciclarea fondurilor in Romania
      Daca inainte de 1989 spalarea banilor pe teritoriul tarii noastre era imposibila, dupa aceasta data intensificarea fara precedent a activitatilor financiar-bancare au determinat o serie intreaga de efecte pozitive insa din pacate si aparitia unor fenomene negative, ca de exemplu spalarea banilor murdari. In Romania, actualmente, se spala anual circa 115 miliarde de dolari, arata un studiu recent intocmit de organizatia John Walker Crime Trends Analysis, tara noastra ocupand locul 7 intr-un clasament mondial “sui-generis”, iar conform raportului anual al ONPCSB numai in anul 2004 au fost reciclatii circa 468 de milioane de euro.
       Desi de la an la an s-au realizat progrese insemnate in lupta impotriva spalarii banilor, totusi din pacate sistemul de contracarare organizat de catre operatorii angajati in reciclari de fonduri, este mai eficient si mai rapid decat agentiile statului, iar progresul tehnologic, globalizarea pietelor si internationalizarea pietelor de capital au fost speculate intotdeauna cu maximum de eficienta de catre “spalatorii de fonduri” ce au actionat pe teritoriul tarii noastre. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a ascunde o activitate infractionala.

3. Sistemul financiar-bancar romanesc si fenomenul spalarii banilor
In conformitate cu legislatia in vigoare activitatea bancara in tara noastra se desfasoara numai prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si prin celelalte banci autorizate.Alte persoane juridice cu sediul in tara noastra sau in strainatate pot desfasura activitati bancare, numai daca sunt autorizate conform legii si numai cu respectarea principiilor legii bancare. Persoanele juridice pot efectua tranzactii comerciale si financiare cu active monetare si financiare sau cu titluri pentru active monetare doar in baza autorizatiei acordate de Banca Nationala a Romaniei. Totusi dupa 1989 inadvertentele existente in sistemul financiar-bancar romanesc, vidul legislativ managementul si politica bancara necorespunzatoare, coruptia din randul unor functionari bancari din compartimentele de verificare, control si prognoza si modul defectuos de administrare a patrimoniului unor banci au condus la posibilitatea spalarii unor sume mari de bani.
Astfel cele mai des intalnite cai si metode de prejudiciere a sistemului bancar au fost acordarea de credite fara respectarea procedurilor bancare, prezentarea de documente de garantie false, instrainarea garantiilor dupa obtinerea imprumuturilor, folosirea creditelor obtinute in numele societatilor, in interes personal ori in alte scopuri decat cele pentru care au fost contractate, contractarea de credite prin inducerea in eroare a functionarilor bancii, carora le-au fost prezentate documente contabile ce cuprind date si informatii nereale cu privire la activitatea si bonitatea firmelor.

4. Efectele fenomenului de spalare a banilor
      Fenomenul reciclarii banilor proveniti din activitati ilicite vatama economia in ansamblul ei, cauzeaza pierderi financiare, slabeste stabilitatea sociala, ameninta structurile democratice, determina pierderea increderii in sistemul economic, corupe si compromite institutiile economice si sociale ale statului.
      Reciclarea fondurilor determina si o deteriorare a operatiunilor eficiente ale economiilor nationale, coruperea lenta a pietei financiare si reducerea increderii publice in sistemul financiar international, afectand stabilitatea sistemului economic si ducand in final la reducerea ritmului de crestere economica mondiala.

5. Etapele circuitului de spalare a banilor
Nu exista o singura metoda de spalare a banilor. Metodele pot varia de la cumpararea si vinderea unui obiect de lux (de ex. o masina sau o bijuterie) pana la trecerea banilor printr-o retea complexa, internationala, de afaceri legale si companii „scoica" (companii care exista in primul rand numai ca entitati legale fara sa desfasoare activitati de afaceri sau comerciale). Initial, in cazul traficului de droguri sau altor infractiuni cum ar fi contrabanda, furtul, santajul etc., fondurile rezultate iau in mod curent forma banilor lichizi care trebuie sa intre printr-o metoda oarecare in sistemul financiar.
Procesul de spalare a banilor are trei faze: plasare, stratificare si integrare sau, altfel spus, prespalare (convertirea banilor murdari in bani curati); spalarea principala (conversia banilor in intrari contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obtine profit).
1.Prespalarea fondurilor – plasarea fondurilor in circuitul financiar. Plasarea presupune deplasarea fizica a profiturilor in numerar, necesara pentru evitarea controlului de catre organele legii; reprezinta „scaparea", la propriu, de numerar si indepartarea fizica a veniturilor initiale derivate din activitatea ilegala. Este cea mai vulnerabila etapa a spalarii banilor deoarece implica colectarea si manevrarea unei mari cantitati de numerar.
2.Stratificarea - disimularea originii ilicite a fondurilor prin desfasurarea unui intreg lant de operatiuni economico-financiare. Stratificarea este procesul de miscare a fondurilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare proiectate pentru a insela organele de control si pentru a asigura anonimatul
3.Integrarea fondurilor in economia reala – investirea fondurilor spalate in economia legala. Integrarea reprezinta miscarea fondurilor astfel spalate prin intermediul organizatiilor legale; furnizarea unei legalitati aparente bogatiei acumulate in mod criminal.
Daca procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor aseza rezultatele spalarii la loc in economie in asa fel incat ele vor reintra in sistemul financiar aparand ca fonduri normale si „curate" de afaceri.
In cadrul procesului de spalare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de catre cel care spala banii si in consecinta usor de recunoscut, respectiv:
· intrarea numerarului in sistemul financiar;
· trecerea numerarului peste frontiere;
· transferurile in cadrul si dinspre sistemul financiar.
Intrarea numerarului in sistemul financiar se realizeaza prin:
· fragmentarea operatiunilor in numerar in scopul evitarii raportarii tranzactiei prin divizarea operatiunilor sub nivelul minim de raportare;
· folosirea inadecvata a listelor de exceptii prin care unele categorii de operatii cu numerar sunt exceptate de la raportare (presupune uneori complicitatea unitatilor financiare respective);
· executarea de false documente de raportare pentru a legitima numerarul general;
· depunerile de profituri ilegale in banci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la banca la banca;
Folosirea institutiilor financiare netraditionale in procesul de plasare a fondurilor. Aceste institutii pot fi: casele de schimb valutar, societatile de valori mobiliare, bursele de marfuri, cazinourile, serviciile de incasare a cecurilor, serviciile de transmitere de fonduri. Metodele folosite de reciclatori in acest caz sunt aproximativ aceleasi cu cele folosite in institutiile financiare traditionale.
Casele de schimb valutar: in alte tari, ele ofera si alte servicii financiare (vanzare de mandate de plata si cecuri de casa, transferuri electronice de fonduri, schimb de devize pentru cecuri etc.), care pot oferi un paravan pentru tranzactii ilicite; in Romania, casele de schimb au un singur obiect de activitate, schimbul valutar. Metoda prin care se plaseaza fonduri ilicite in acest caz este efectuarea schimbului valutar fara intocmire de documente ori violarea memoriei computerului pentru a nu se mai putea reconstitui sirul de tranzactii incheiate; ambele parti au castiguri ilicite: reciclatorul scapa de o suma mare de lei si primeste o cantitate mai mica de bancnote straine, iar casa de schimb comite evaziune fiscala prin nedeclararea veniturilor din operatiunile efectuate.
Agentiile de transmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan intern sau international, prin mijloace electronice, cecuri, curiei, fax sau retele de computere. Faptul ca valoarea banilor poate fi deplasata dintr-un loc in altul, deseori fara deplasarea fizica a monedelor constituie principala caracteristica a acestui sistem.
Cazinourile: amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale sunt favorizate de faptul ca jocurile de noroc sunt activitati desfasurate cu numerar, oferind participantilor anonimat.
Comerciantii de bunuri de folosinta indelungata de mare valoare (automobile, iahturi, bunuri de lux, bunuri imobiliare) sunt folositi de reciclatori pentru a schimba numerarul in bunuri care, eventual, sunt revandute pentru a obtine numerar cu origine licita.
Agentii de bursa pot fi manipulati de reciclatori prin oferirea de avantaje in schimbul utilizarii numerarului pentru achizitionarea de actiuni sau marfuri, prin evitarea raportarilor tranzactiilor cu numerar.
Companii de fatada, care de fapt nu au incasari din activitati reale, ci numai din depunerile reciclatorilor.
Exportul ilegal de valuta; transportul fizic se realizeaza cu diferite mijloace de transport, fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea sumelor ce ies din tara si au ca destinatie tari in care nu se pune problema justificarii sumelor in numerar; dupa depunerea in banci, aceste sume fac cale intoarsa, utilizandu-se transferul electronic.
Moduri de stratificare:
· Dupa ce numerarul a fost depus in institutii financiare fara a fi detectat, contra acestui numerar reciclatorii procura instrumente financiare (cecuri de calatorie, scrisori de credit, mandate de plata etc.), pe care le reconvertesc apoi in numerar;
· Transferurile electronice. O data de numerarul a fost depus in conturi bancare, acesta poate fi transferat in orice colt al lumii in timp record.
Multe entitati se servesc in ultimul timp de Internet pentru a propune servicii de spalare de bani, dand uneori aparenta de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale. Dat fiind caracterul din ce in ce mai mobil de acces la Internet, un client are posibilitatea de a accesa virtual contul sau din orice loc din lume. In aceasta situatie reciclatorii pot controla orice cont, chiar daca acestea au fost deschise pe numele unor interpusi; soldurile persoanelor interpuse se transfera ulterior in contul administratorului titular, iar acesta poate dispune de banii transferati.
Integrarea. Prin intermediul ei profiturile reciclate sunt plasate in economia reala legitima iar rezultatele obtinute din activitati ilegale sunt legale. Profiturile au o acoperire legala iar reciclatorul le poate folosi achizitionand bunuri la vedere. 
Metodele de integrare sunt:
· Achizitionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri in pierderi, dupa care, utilizand fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revandute la valoarea lor reala;
· Posibilitatea creditarii de catre asociati a propriei societati comerciale, care merge mereu in pierdere. Se scot din firma sume, incarcand costurile, in final realizandu-se pierderi; cu sumele care s-au scos din firma dar neimpozitate, asociatii crediteaza firma proprie, incasand chiar si dobanzi pentru sumele cu care au imprumutat societatea;
· Bunurile achizitionate cu fonduri ilicite sunt vandute unor societati de tip captiv (care apartin de fapt proprietarului bunurilor), dupa care sunt revandute realizand un profit substantial tot proprietarului initial;
· Imprumuturi fictive acordate de o companie de fatada; o astfel de companie inregistrata intr-un paradis fiscal este controlata de o companie din tara, iar fondurile companiei de fatada sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din tara;
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Rolul Bancilor In Prevenirea Si Combaterea Spalarii Banilor :

    • Tema: Rolul Bancilor In Prevenirea Si Combaterea Spalarii Banilor
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 46 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 201 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: management, serviciu, calitate, efort, eficacitate,