Lucrare Accidentul Vascular Cerebral

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 02 Septembrie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT

                  Accidentul vascular cerebral (AVC)

        1.Definitie: 
    AVC sunt suferinte grave ale sistemului nervos central , determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru , sensitive,senzoriale si de limbaj.
    AVC care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apopletic (ictus=brusc , subit ; apoplexie =lovitura , suprimarea brusca a functiilor unui organ)
    Aceste tulnurari de motilitate ( a functiei motorii musculare ) pot fi de  diferite grade , de la pareze (diminuarea fortei musculare)pana la paralizii (disparitia totala a functiei motorii=plegie)
    2.Clasificare
    Accidentele vasculare cerebrale poti fi clasificate din punct de vedere al sindroamelor anatomo-chimice in :
    1.Ischemia cerebrala- suspendarea temporala sau definitive a circulatiei cerebrale pe o anumita zona a creierului in care sunt cuprinse:
a) infarctul cerebral  care poate fid at de :
 - tromboza arterelor cerebrale
 -emblia arterelor cerebrale
b) ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)
    2.Hemoragia cerebrala 
    Conceptia actuala precizeaza ca AVC hemoracic poate fid at la randul lui de 2 afectiuni complet diferentiale si anume:
a) Hemoragia cerebrala 
-revarsat sanguine difuz in tesutul cerebral
b)Hemoragia intracerebrala 
- colectie sanguina bine delimitate localizata in substanta albA
    3.Hemoragia subarahnoidiana
Mai pot fi cuprinse in AVC si:
4. Encefalopatia hipertensiva
5.Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii ale vaselor si sinusurilor cerebrale
3.CAUZELE AVC- ului 
a) ateroscleroza
b) hipertensiune arteriala
c) cardiopatii emboligene ( cardiopatie valvulara, fibruilatie atriala, infarct de miocard, cardiopatie ischemica)
d) traumatisme craniene
e) malformatii vasculare
f) alte cauze:
- etilism acut
- diabet
- intoxicatie acuta
- tumori cerebrale
- sindrom hemoragripar
    Patogenia circulatiei cerebrale este dominate de tulburari de circulatie arteriala
In raport cu teritoriul si importanta modificarilor vasculare , apar sindroame chimice variabile
    Se disting doua tipuri de de sindroame :insugicienta circulatorie proprie cu simptomatologie discreta si inuficienta circulatorie acuta cu simtomatologie de focar, uneori dramataica, manifestarile fiind cunoscute sub denumirea de accidente vasculare cerebrale.
    4.Simptomatologie
- parestezii-furnicaturi
-hemipareza -  deficit al unui singur membru
-hemiplegie – paralizia unei jumatati a corpului –stanga sau dreapta
In partea hemiplegica extermitatile ridicate cadrapid inerte
-tulburari senzitive
                -subiective – tot ceea ce spune bolnavul  ca simte :arsuri, furnicaturi, senzatii de caldura, rece
               - obiective se pun in evidenta de examinator
               - tulburari senzoriale (tot cea ce tine de organelle de simt) de vaz-pierderea monoculara sau binoculara a vederii;scaderea acuitatii vizuale ,diplopie (vedere dubla) de auz, de gust, de tact, de miros
 - tuburari de vorbire – in leziuni ale emisferei stangi (disfagie, afazie)
 -tulburari sfincteriene –bolnavi nu isi pot controla emisia de urina , de scaun.
    I. A  INSUFICIENTA CIRCULATORIE CRONICA
Insficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice :cauzele sunt multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
    1. Pseudoneurastenia  arterosclerotica – este cea mai des intalnita.
Apare de obicei dupa 45 de ani in special la hipertensivii moderati .
Tulburarile sunt de tip nevrotic(cefalee, insomnie ,astenie fizicca si intelectuala)
Cefaleea este mai intense dimineatza la desteptare .Insomnia este persistenta bolnavul fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand dormi.
Randamentul itelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente
Evolutia este oscilanta cu tendinte de agravare
Tratamentul adecvat antiterosclerotic –igiena dietetica si medicamentoasa poate duce la remisiuni durabile , impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave.
    2. Insuficienta circulatorie tranzitorie.
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici , sub aspectul unor fenomene de deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.
Se caracterizeaza prin tulburari de vobire , hemianopsii, pareze trecatoare si ameteli.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semnale clinice.
Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular major.Tratamentul trebuie sa fie energetic si  continuu
-vasodilatatoare ( vit.PP, B1, B6 )papaverina
Sedative
Clofibrat
Heparina
Repaosul la pat este obligatoriu, cel putin doua saptamani         
    3. Sindromul pseudobulbar
    Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale 9lacune) datorita unor AVC mici repetate si adesea neglijate
    Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze , leziunile sunt mici si disseminate bilateral , apar tulburari de deglutitie si fonatie , tetraoareze si tulburari sfinteriene.
    De obicei bolnavul este un vechi arterosclerotic hipertensiv
    Fata este inexpreziva , labilitate emotive pronuntata(plange si rade usor ) atentia si memoria sunt diminuate , tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici , tarati pe sol, miscari lente)
    Refelxele sunt exaggerate , vocea slaba cu dizartrie
    Evolutia este progresiva fiecare nou puseu (microictus) agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a unor teritori cerebrale.
Tratamentul vizeaza arteroscleroza cerebrala . o atentie suplimentara trebuie acordata masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.
    I. B Insuficienta circulatorie acuta
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral , cuprinde mai multe forme clinice.
Cabd accidental vascular se instaleaza brusc , lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumi ictus apopleptic
1. Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiva)
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive , unei hipertensiuni arteriale si mai rar a unui proces infectios , alergic sau toxic
Creierul este edematiar cu mici focare hemoragice ischemice
Debutul poate fi acut sau subacut
Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana ;cefalee, varsaturi staza papilara
Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi , insomnie totala ,tulburari psihice , convulsii si semen de atingere piramidala.(pareza, afazie)
Simptoamele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile daca se repeat pot aparea leziuni organice grave
    Diagnostic
    Se bazeaza oe cefalee intense , varsaturi, convulsii , tulburari de vedere, ameteli, greutate in gandire si exprimare.
    Tratamentul edemului cerebral. – uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid (fiole de 20mg administrate intravenos repetat la 8 ore..)
    Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml intravenos lent ) sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie ) si manitol 10% 20%
    In cazul in care bolnavul este agitate , se administreaza plegomazin  ( intravenos  sau intramuscular ) sau fenobarbital (0.10-0.20 intramuscular)
    2. Ramolismul cerebral
    Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din parechimul cerebral
    Cauzele: trombozele, emboliile , insuficienta circulatorie fara obstructie 
    In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa  sau o cicatrice chistica plina cu lichid.
    Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbate.
    Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.
    Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai mult de trei minute.
    Debutul infarctuli are loc de regula in a doua parte a noptii:manifestari , semen , simptoame.
Semnele de debut:
- vartej
- diminuarea fortei musculare
- parestezii si pareze (posibil tranzitorii)la fata si member
- tulburari vizuale
- tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie:
                                         -cefalee puternica
                                         -vartef intens
                                          -accentuare tulburarilor de vorbire(afazie)
                                         - instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie 
   -cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma(  in cazul trombozelor mari)
Hemiplagia – hemi- jumatate, paresys – slabire , plegie = lovitura
Este un sindrom caracterizat prin deficit motir partial sau total a unei jmatati de corp
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in  raport  cu volumul muscular , ci cu complexitatea , finetea , precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:
- afectuini cardiovasculare
- post traumatisme craniene
- hipertensiune arteriala
- diabet zaharat
- boli autoimmune colageneza
- boli infectioase :variza de tip hepatic , encephalic, meningo- encefalite

Factori favorizanti
- Alcoolismul
- Tanagism
- Effort fizic
- Stress emotional
- Bai fierbinti
-Hemoragii massive
Caracteristici de debut
- durata este de cateva saptamani
 -hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
- Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta apar tulburari de vorbire - afazia
- Tunefirea mainii si a degetolor . blocaj artcular almainii si degetelor 
- Mana este adematiata difuz, uscata, blocata in pronoflezii
- Durerea cu debut brutal sau agravat
- Durerea are character de arsura , cu intensitate mare
- Tonusul muscular este scazut
- Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa

CUPRINS

Capitolul  I
Anatomia si fiziologia sistemului nervos                                                     3
Capitolul II
Accidentul vascular cerebral                                                                      14
Definitie                                                                                    14
Clasificare                                                                                 14
Cauze                                                                                         15
Simptomatologie                                                                        15
Patogenie                                                                                    26
Diagnostic diferential                                                                 35
Evolutia – pronosticul si rolul factorilor de risc                      37
Tratament    medicamentos                                                              37
Capitolul III
A. Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu                46
B. Rolul asistentului medical in profilaxie                                                    46
C. Rolul asistentului medical in examenele clinice si paraclinice               47
Capitolul IV
Procese de ingrijire la trei bolnavi
Cazul 1                                                                                                             70
Cazul 2                                                                                                             76
Cazul 3                                                                                                             80
BIBLIOGRAFIE                                                                                             84

Descarca lucrare