În foarte multe țări, industria hotelieră, însens larg, este considerată o activitate distinctă a economiei. Ea are cadimensiuni de referință complexul proceselor desfășurate în unități de cazare,în legatură cu primirea, sejurul și plecarea călătorului.

Conținutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltareacapacităților de cazare și implicarea lor în activitatea turistică, îmbogățindu-secu noi funcții și forme de prestații. Conexiunea dintre activitatea turisticăși industria hotelieră este considerată complexă, de profunzime ș se desfășoarăîn ambele sensuri.

Pe de o parte industria hotelieră se dezvoltă ca rezultat al circulației turistice, pede altă parte, dezvoltarea turismului este condiționată de existența unorspații de cazare, de  gradul de echipareși nu în ultimul rând de calitatea și varietatea prestațiilor oferite.

Capacităţile de cazare cuprind totalitatea formelor capabile de găzduire (înnoptare) cumsunt: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice, vile, sate devacanţă, cămine, campinguri, căsuţe, tabere de vacanţă etc, care asigură odihnaturiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate.

Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, conturareacondiţiilor şi confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. Înpractica turismului modern, el este produsul a ceea ce se numeşte industriahotelieră, sector care înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate înspaţiile de cazare, acele prestaţii oferite turistului pe timpul şi în legăturăcu rămânerea lui în unităţile hoteliere.

Turismul se poate dezvolta satisfăcător numai în situaţia în care există suficienteposiblităţi pentru odihna şi cazarea vizitatorilor. De aceea, dintre serviciileturistice de bază, serviciile hoteliere condiţionează în cel mai înalt gradvolumul activităţii turistice, deşi anumite categorii de vizitatori nu recurgîntotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare. Unii turişti sunt găzduiţi derude, alţii înnoptează în propriile mijloace de transport (maşini, rulote,corturi). Ponderea acestor categorii de turişti poate să influenţeze uneoridestul de semnificativ coeficienţii capacităţilor de cazare luate în evidenţalocalităţilor de destinaţie turistică.

Alături de serviciile de transport, cele de cazareturistică reprezintă două dintre serviciile turistice de bază, ce nu potlipsi din componenţa oricărui produs turistic, aşa cum rezultă, de fapt, dinînsăşi definiţia turismului.

În lume există o mare varietate tipologică a „structurilorde primire” cu funcţii de cazare turistică. Astfel, alături de hoteluri,care, la rândul lor, pot fi de mai multe categorii, există moteluri, vileturistice, pensiuni, bungalow-uri, campinguri turistice etc. la rândul lor,acestea se pot clasifica după categoria lor de confort (de regulă, clasificareafiind făcută după numărul de stele – de la 1, la 5 sau de flori, în cazulpensiunilor turistice rurale), după scopul lor (comercial sau necomercial) saudupă alte criterii.

În ultimele decenii, o creştere deosebită a fost înregistrată în privinţa numărului de noireşedinţe secundare sau case de vacanţă, al cărui număr total este foarte greude estimat, în lipsa unor statistici riguroase, în fiecare ţară.

Unul din principalii factori ce stau la baza deciziilor in alegerea unei structuri deprimere turistica il constituie calitatea serviciilor si a dotarilor aceleilocatii. Atunci cand alegerea structurii turistice nu se bazeaza pe orecomandare, are la baza clasificarea pe stele, respectiv margarete astructurii in cauza, aceasta clasificare atestand respectarea unui anumitstandard in domeniul turismului.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, seclasifica în functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilorsi a serviciilor prestate.

În scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asiguranumai în structuri de primire turistice clasificate.

Structurile de primire turistice includ:

• structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;
• structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în municipii, pe trasee si în statiuni turistice; 

• structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier, transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;
• structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari specifice agrementului turistic;
• structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.