Pentru romani, banchetul reprezenta o tradiție deoarece era ocazia lor de asocializa și a se simți integrați în societate, acest lucru fiind reprezentatpe monumente și pe iconografia inscripțiilor funerare. Banchetele publice aveauo importanță atât economică, cât și socială în sensul solidarității șicoexistenței între clasele sociale, între bogați și săraci. Erau excluși totușisclavii, locuitorii fără dreptul de cetate al comunității, femeile și copiii.

Festinul nu are loc doar în elita societății, ci într-o gamă largă deformațiuni sociale. El poate ajuta la manipularea ideologică sau laîndeplinirea unor scopuri personale. Festinurile por fi de mai multe feluri:funerare, pentru căsătorie, pentru inițiere, de razboi etc. Felul în carefestinurile sunt marcate distinct de la practica zilnică este important dinpunct de vedere arheologic, deoarece simboluri similare pot fi folosite pentrua marca atât categorii de evenimente, cât și categorii de oameni.

70% din vasele de bronz importate în Dacia afost găsită în zona intracarpatică, dar nu putem fi siguri că toate piesele aufost folosite în banchetele colective, deoarece nu au fost descoperite încontexte suficient de relevante. În Pietroasele – Gura Dării a fost descoperită o incintă ceremonială datânddin primul secol î.Hr., în care erau diferite obiecte : ceramică locală, vasepentru masă importate (65-70 piese) și amfore (aprox.50 bucăți), care ne duc cugândul la banchete ceremoniale sau depozite cu ofrande.