Mentenanta retelelor de date se realizeaza atat la nivel de hardware cat si la nivel de software. Ea presupune asadar verificarea cablurilor, a mufelor de conectare, a prizelor de retea, a echipamentelor de interconectare, dar si a configatiei placilor de retea.
Gratie retelelor, noi toti putem comunica si trimite informaţii, orice fel de date in orice punct al globului, pe orice continent, oamenii care au nevoie de a face schimb de informaţii apelează la diferite dispozitive şi diferite arhitecturi de reţea, cum aţi aflat din acest referat ele pot fi de diverse tipuri şi fiecare îşi are specifica sa. În momentul de azi omenirea nu poate exista fără calculatoare dar ce calculator bun nu este conectat la o reţea chiar si Internetul.
O reţea de calculatoare este un grup de calculatoare, inclusiv echipamente periferice care folosesc în comun anumite resurse.
Principalul rol al reţelelor este de a da posibilitatea utilizatorilor sa aiba acces rapid la date, imprimante sau alte echipamente periferice aflate pe mai multe calculatoare, asigurând în acelaşi timp fiecărui utilizator performanţele, dar si securitatea necesare. Operaţia prin care se acordă drepturi utilizatorilor pentru a folosi discuri, directoare, fişiere, echipamente periferice etc. se numeşte partajare (sharing).
Într-o reţea, unul din calculatoare este, de obicei, mai puternic şi gestionează activitatea întregului sistem. Acesta este denumit file-server (gestionar de fişiere) sau mai simplu server. Celelalte calculatoare din reţea poartă numele de workstations.
Există reţele în cadrul cărora staţiile de lucru nu sunt constituite decât din monitor şi tastatură, fără a avea hard propriu, care transmit toate datele serverului fără a face nici o prelucrare proprie, statii de lucru numite si terminale neinteligente. În cazul în care o staţie de lucru deţine capacitate proprie de procesare şi poate prelua o parte din instrucţiunile de prelucrare de la calculatorul principal ea este referită ca terminal inteligent.
Extras din referat:
"Există următoarele tipuri de ameninţări active:
- mascarada – este un tip de atac în care o entitate pretinde a fi o altă entitate. De exemplu, un utilizator ăncearcă să se substituie altuia sau un serviciu pretinde a fi un alt serviviu, în intenţia de a lua date secrete (numărul cărţii de credit, parola sau cheia algoritmului de criptare). O “mascaradă” este însoţită, de regulă de o altă ameninţare activă, cum ar fi înlocuirea sau modificarea mesajelor;
- reluarea – se produce atunci când un mesaj sau o parte a acestuia este reluată (repetată), în intenţia de a produce un efect neautorizat. De exemplu este posibilă reutilizarea informaţiei de autentificare a unui mesaj anterior. În conturile bancare, reluarea unităţilor de date implică dublări şi/sau alte modificări nereale ale valorii conturilor;
- modificarea mesajelor – face ca datele mesajului să fie alterate prin modificare, inserare sau şterfere. Poat fi folosită pentru a se schimba beneficiarul unui credit. O altă utilizare poate fi modificarea câmpului destinatar/expeditor al poştei electronice;
- refuzul serviciului – se produce când o entitate nu izbuteşte să îndeplinească propria funcţie sau când face acţiuni care împiedică o altă entitate de la îndeplinirea propriei funcţii;
- repudierea serviciului – se produce când o entitate refuză să recunoască un serviciu executat. Este evident că în aplicaţiile de transfer electronic de fonduri este important să se evite repudierea serviciului atât de către emiţător, cât şi de către destinatar."
