1.3 Limbajul PHP (Hypertext Preprocessor)
Scurt istoric
PHP a fost conceput în anul 1994 de Rasmus Lerdorf. El folosea versiuni personale de PHP ca să monitorizeze cine îi vizita pagina sa personală.
Prima versiune de PHP care putea fi folosită de toată lumea a fost disponibilă în anul 1995 şi a fost cunoscută sub numele de Personal Home Page Tools. Aceasta consta dintr-un parser foarte simplu care recunoştea câteva macro-uri şi un număr limitat de utilităţi care erau folosite pe paginile personale la acea vreme (cum ar fi guestbook, counter).
Parserul de PHP a fost rescris la jumătatea anului 1995 şi s-a numit PHP/FI Version 2. FI vine Form Interpreter, un alt pachet pe care Rasmus l-a scris pentru interpretarea formelor HTML. El a combinat scripturile din Personal Home Page Tools cu Form Interpretor şi a adăugat suport pentru mSQL şi astfel a apărut PHP/FI. PHP/FI s-a răspândit foarte repede şi a devenit foarte popular, deoarece mulţi programatori au contribuit cu cod la perfecţionarea lui.
Sunt greu de dat nişte statistici exacte, dar se estimează că la sfârşitul anului 1996 PHP/FI era folosit de aproximativ 15.000 de site-uri web din toată lumea. Pe la mijlocul anului 1997 numărul acestora a crescut la 50.000.
Tot în anul 1997 s-a observat o schimbare în dezvoltarea PHP-ului.
PHP nu mai era proiectul propriu al lui Rasmus, ci era rezultatul eforturilor unei echipe de programatori, deoarece la perfecţionarea lui contribuiseră mulţi programatori.
Parserul a fost rescris de Zeev Surasky şi Andi Gutmans şi noul parser a format bazele PHP Version 3. Mare parte din codul PHP/FI a fost portat în PHP3 şi altă parte de cod a fost complet rescrisă.
Ultima versiune, PHP4, foloseşte motorul de script Zend ca să ofere performanţe mai mari, suportă mult mai multe biblioteci şi extensii, şi rulează ca un modul natural server-ului de web.
Ce este PHP?
PHP (oficial “PHP: Hypertext Preprocesor”) este un limbaj de script HTML integrat de tip server-side, deci codul se execută pe server.
Este diferit de scripturile CGI scrise în alte limbaje ca Perl sau C++, în care se scrie mult cod pentru a genera HTML, deoarece se scrie script HTML cu cod de PHP încorporat. Codul PHP este încadrat de tag-uri speciale care ne permit să intrăm sau să ieşim din modul PHP.
Ce face PHP?
La o privire de ansamblu, PHP poate să facă tot ceea ce face alt programe CGI, cum ar fi: culegerea de date, generare dinamică de cuprinsuri pentru pagini, trimite şi primeşte cookie-uri.
Probabil cea mai puternică şi cea mai importantă caracteristică a PHP este suportul pentru o gamă cât mai largă de baze de date . Cu PHP este foarte simplu de citit din baze de date şi de scris în baze de date.
PHP suportă următoarele tipuri de baze de date: AdabasD, dBase, Empress, FilePro, HyperWave, IBM DB2, Informix, Ingres, InterBase, Frontbase, mSQl, Direct MS-SQL, MySQL, ODBC, Oracle, Ovrimos, PostgreSQL, Solid, Sysbase, Velocis, UNIX dbm.
PHP prezintă suport, de asemenea, şi pentru alte servicii de reţea folosind protocoale cum ar fi: IMAP, SNMP, NNTP, POP3, HTTP şi altele mai puţin importante. Se pot deschide noduri brute de comunicaţie în reţea care interacţionează folosind alte protocoale de comunicaţie
1.3.2. Referinţe
Sintaxa limbajului
Când PHP începe să interpreteze un fişier, el doar o să afişeze textul pe care îl întâlneşte. Aşa că dacă avem un fişier cu extensie .html şi schimbăm extensia în .php fişierul o să fie corect interpretat în continuare.
Dacă dorim să introducem declaraţii PHP la un anumit punct din fişier, trebuie să indicăm intrarea în “modul PHP”. Aceasta se face prin mai multe metode:
1. <? echo ("this is the simplest, an SGML processing instruction\\\\n"); ?>
<?= expression ?> This is a shortcut for "<? echo expression ?>"
2. <?php echo("if you want to serve XHTML or XML documents, do like this\\\\n"); ?>
3. <script language="php">
echo ("some editors (like FrontPage) don't
like processing instructions");
</script>
4. <% echo ("You may optionally use ASP-style tags"); %>
<%= $variable; # This is a shortcut for "<%echo .." %>
PHP permite şi folosirea unor structuri mai avansate:
<?php
if ( boolean-expression )
{
?>
<strong>This is true.</strong>
<?php
}
else
{
?>
<strong>This is false.</strong>
<?php
}
Separarea instrucţiunilor se face la fel ca în Perl sau în C, terminând fiecare declaraţie cu caracterul ;.
Tag-ul de închidere implică de asemenea sfârşitul unei declaraţii, deci următoarele două expresii sunt echivalente:
1. <?php echo "This is a test"; ?>
2. <?php echo "This is a test" ?>
Comentariile sunt la fel ca în C şi ca în UNIX, folosind secvenţele speciale // ... sau /* ..... */.
Tipuri
PHP suportă 8 tipuri de bază:
Patru tipuri scalare:
• boolean
• integer
• floating-point number
• string
Două tipuri compuse:
• array
• object
Două tipuri speciale:
• resource
• null
Tipul boolean. Este cel mai simplu tip variabilă. O expresie booleană exprimă o valoare de adevăr. Poate fi adevărată sau falsă. Pentru a specifica valoare unei variabile booleene se foloseşte TRUE sau FALSE.
Notă: Tipul boolean a fost introdus în PHP4.
Exemplu: $foo = True; // atribuie valoarea TRUE variabilei $foo
Tipul integer. O variabilă de tip integer este un număr întreg cu semn. Variabilele de tip întreg pot fi specificate în zecimal, în hexazecimal sau în octal, opţional putând fi precedate de semn (+ sau -). Dacă se foloseşte notaţia în octal numărul trebuie precedat de 0, iar dacă se foloseşte notaţia în hexazecimal numărul trebuie precedat de 0x.
Exemple:
$a = 1234; # număr zecimal
$a = -123; # număr negativ
$a = 0123; # număr octal (echivalentul lui 83 zecimal)
$a = 0x1A; # număr hexazecimal (echivalentul lui 26 zecimal)
Tipul floating-point number. Numerele de tip floatin-point pot fi specificate în felul următor:
$a = 1.234; $a = 1.2e3; $a = 7E-10;
Tipul string. Şirurile de caractere pot fi specificate folosind unul sau două seturi de caractere speciale.
Dacă şirul este închis între ghilimele (“”), atunci variabilele vor fi expandate. Ca şi în C şi Perl caracterul backslash (“\\\\”) poate fi folosit pentru a specifica caractere speciale. Variabilele de acest tip pot fi convertite.
Al doilea mod de reprezentare a şirurilor este prin închiderea lui între apostrofuri (“’”). Când şirul este reprezentat în acest fel singurele secvenţe speciale care pot fi interpretate sunt “\\\\\\\\” şi “\\\\’”. Variabilele nu sunt expandate când şirurile sunt reprezentate în acest mod.
Alt mod reprezentare este folosind sintaxa here doc (“<<<<”). Aceasta trebuie să fie precedat de un identificator înainte de <<<<, după aceea şirul de caractere şi la sfârşit identificatorul.
Exemplu:
<?php
$str = <<<EOD
Example of string
spanning multiple lines
using heredoc syntax.
EOD;
/* More complex example, with variables. */
class foo {
var $foo;
var $bar;
function foo() {
$this->foo = 'Foo';
$this->bar = array('Bar1', 'Bar2', 'Bar3');
}
}
$foo = new foo();
$name = 'MyName';
echo <<<EOT
My name is "$name". I am printing some $foo->foo.
Now, I am printing some {$foo->bar[1]}.
This should print a capital 'A': \\\\x41
EOT;
?>
Şirurile de caractere pot fi concatenate folosind caracterul “.”.
Exemple:
<?php
/* Assigning a string. */
$str = "This is a string";
/* Appending to it. */
$str = $str . " with some more text";
/* Another way to append, includes an escaped newline. */
$str .= " and a newline at the end.\\\\n";
/* This string will end up being '<p>Number: 9</p>' */
$num = 9;
$str = "<p>Number: $num</p>";
/* This one will be '<p>Number: $num</p>' */
$num = 9;
$str = '<p>Number: $num</p>';
/* Get the first character of a string */
$str = 'This is a test.';
$first = $str[0];
/* Get the last character of a string. */
$str = 'This is still a test.';
$last = $str[strlen($str)-1];
?>
Tipul array. Tipul array în PHP este de fapt o hartă ordonată. O hartă este un tip care atribuie valori la index. Acest tip este optimizat pentru mai multe reprezentări, astfel ca poate fi un vector, o listă, o colecţie, un dicţionar, o stivă, o coadă sau altceva.
Un index poate fi o variabilă integer nenegativă sau string.
array( [key =>] value
, ...
)
// key este un integer nenegativ sau un string
// value poate fi orice
O varibilă de tip array se poate modifica specificând explicit valorile.
$arr[key] = value;
$arr[] = value;
Tipul object. Pentru a iniţializa un obiect, se foloseşte declaraţia new pentru a atribui o instanţă a obiectului unei variabile.
Exemplu:
<?php
class foo {
function do_foo() {
echo "Doing foo.";
}
}
$bar = new foo;
$bar->do_foo();
?>
Tipul resource. Tipul resource este o variabilă specială, folosită pentru a referi o altă variabilă resource externă. Variabilele resource sunt create cu funcţii speciale.
Notă: Tipul resource a fost introdus în PHP4.
Datorită sistemului de numărare a referinţelor introdus de PHP4 cu motorul Zend, se detectează automat când o resursă nu mai este folosită.
Tipul Null . Valoarea specială Null reprezintă o variabilă care nu are nici o valoare.
Notă: Tipul resource a fost introdus în PHP4.
Exemplu:
$var = Null;
Cuprins:
Introducere
Capitolul 1. Introducere in tehnologiile Web
1.1 WORLD WIDE WEB
1.2 Serverul de Web Apache
1.3 Limbajul PHP (Hypertext Preprocessor)
1.3.1. Introducere
1.3.2. Referinţe
1.3.3. Funcţii Network
1.3.4. Funcţii HTTP
1.3.4. Funcţii HTTP
1.3.6. Funcţii Variable
1.4 Serverul de baze de date MySQL
1.5 Limbajul JavaScript
Capitolul 2. Descrierea aplicatiei
2.1 Date generale
2.1.1 Detalii de utilizare si instrumente folosite in dezvoltare
2.1.2 Modulele aplicatiei
2.1.3 Detalii de implementare
2.2 Functionalitati si facilitati ale aplicatiei
2.3 Structurarea bazei de date
2.4 Descrierea modulelor aplicatiei
2.4.1 Modulul de administrare al bazei de date
2.4.2 Modulul de inregistrare-autentificare al utilizatorilor
2.4.3 Modulul de interfata al site-ului
2.4.4 Modulul de preluare/prelucrare al comenzilor de la utilizator
2.4.5 Modulul de comunicare cu utilizatorii
Capitolul 3. Exemplu de rulare
Prezentare generala a site-ului
Concluzii
