In urma cu 300 de ani, Sankt Petersburg, capitala Imperiului Rus, era fondat de Petru cel Mare. Un oras impunator, chiar si la propriu, fiind al doilea ca marime din Rusia si al patrulea la nivelul Europei. Unicitatea lui nu poate fi pusa la indoiala si orasul este unul cu adevarat fermecator. Doar la superlativ se poate discuta despre Sankt Petersburg, acest oras care este cel mai nordic din Europa: semnificativ centru de cultura, important port la Marea Baltica, centrul orasului este protejat UNESCO, etc.
Resedinte imperiale, palate (Palatul de Vară, Palatul de Iarna, Palatul de Marmură), castele (Castelul Sfântul Mihail), muzee (Muzeul Ermitaj), catedrale, biserici, parcuri maiestuoase, fantani in cascada, Fortăreata Sfintii Petru si Pavel sunt doar cateva obiective ale Sankt Petersburg-ului, cunoscut de-a lungul istoriei si ca Petrograd si ulterior Leningrad.
Daca din punct de vedere economic, Sankt Petersburg este pretutindeni cunoscut in lume ca un centru important de constructii masini (Compania Ford), din punct de vedere al transportului, el este un nod de transport de asemenea important maritim, feroviar si aerian.
Chiar si filme s-au turnat in Studiourile Lenfilm din Sankt Petersburg, fara a fi neaparat recunoscute si apreciate international, dar orasul este faimos pentru Festivalul International de Film care se desfasoara anual de peste 10 ani.
Venetia Nordului nu poate primi decat aprecieri extrem de pozitive intrucat amurgul care poate fi admirat pe tot parcursul noptii (cunoscutele nopti albe din lunile mai, iunie si iulie), canalele si posurile de la raul Neva, gradinile somptuoase nu pot decat impresiona pana si pe cei mai pretentiosi si exigenti turisti.
Extras din referat:
“Inspirat de exemplul oraşelor Veneţia si Amsterdam, Petru cel Mare a prevăzut ca principalele mijloace de transport în oras să fie bărcile si luntrile pescăresti. Până în 1850 nu s-a permis construirea unor poduri permanente peste Neva.
Tarul Petru cel Mare a fondat orasul pe 27 mai (16 mai stil vechi), 1703, după ce a recucerit Ingria de la Suedia. A botezat orasul cu numele sfântului său protector, Sfântul Petru. Initial, orasul s-a numit Sankt Piterburh, (numele apostolului Petru în limba olandeză). Viitorul Tar a locuit si studiat o vreme în Tările de Jos. Fortăreata suedeză Nyen si mai nou Nöteborg se aflau pe această locatie, în zona mlăstinoasă pe care o traversa râul Neva către gurile de vărsare din Golful Finlandei.
De vreme ce ridicarea orasului a început în timp de război, prima constructie a fost o fortificatie. Cunoscută în zilele noastre ca Fortăreata Sfintii Petru si Pavel, a avut si ea, la început, numele de Sankt Piterburh. Fortăreata a fost ridicată pe insula Iepurelui, pe malul drept al Nevei, la aproximativ 3 km de vărsarea acestuia în mare. Mlastinile au fost secate si orasul s-a întins în toate părtile, dezvoltarea noii localităti fiind făcută sub conducerea inginerilor germani invitati de Tar în Rusia. Petru cel Mare a interzis construirea clădirilor din piatră pe tot întinsul imperiului, cu exceptia noii capitale, în felul acesta obligând toti mesterii pietrari să vină să lucreze în Sankt Petersburg. Iobagii au asigurat cea mai mare parte a fortei de muncă.
Sankt Petersburg a fost gândit ca o nouă capitală a imperiului încă de la început. Pentru pozitia sa la Marea Baltică, este considerat de Puskin o fereastră spre vest.Rusia este un important partener de comert pentru Marea Britanie pentru multi ani. A fost o bază pentru navele lui Petru cel Mare, protejat de insula fortăretei sale, după care Peter a făcut actualul oras după numele său.”