Chiar şi cei care nu sunt agenţi economici ci doar persoane fizice ştiu cât de constrângătoare sunt îndatoririle către stat. Dincolo de o proastă administrare a unei societăţi, comerciale sau de altă natură, nenumăratele taxe, unele justificate, altele mai putin, sunt cele care duc cel mai adesea la faliment.
Poate faptul că oricine poate să-şi înfiinţeze o societate, fără a avea nicio cunoştinţă în domeniul economiei, este o explicaţie pentru lipsa de implicare cu conştiinciozitate şi responsabilitate a agenţilor economici în achitarea taxelor. Ce reprezintă bugetul statului şi cum ne poate influenţa pe noi, oamenii simpli, neavizaţi? De ce trebuie să-i dăm statului o parte din încasările noastre, o parte din profitul nostru şi atâtea taxe, unele mai costisitoare decât altele? Intrebările acestea rămân din păcate de cele mai multe ori fără răspuns, lucru care stă poate la baza dezinteresului în acest sens manifestat de nenumăraţi agenţi economici.
Pe lângă unele drepturi reglementate legal, agenţii economici au şi obligaţii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei, dacă sunt producători, distribuitori, prestatori de servicii, platitori sau nu de TVA, etc.
Extras din referat:
"Impozitele şi taxele constituie componente tot mai importante ale vieţii economice, prin intermediul cărora statul îşi procură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde îndeplinirea funcţiilor sale.
Impozitele indirecte se percep de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse sau beneficiază de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situaţia financiară personală a acestora. Fiind percepute în cote proporţionale asupra valorii mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură, impozitele indirecte creează impresia, falsă desigur, că ar fi suportate, în aceeaşi măsură, de toate păturile sociale, că ar asigura repartiţia echitabilă a sarcinilor fiscale.
Prin urmare, cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite mărfi este mică, indiferent dacă cumpărătorul acesteia este muncitor, comerciant, raportat însă la întregul venit, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Deci, cu cât o persoană realizează venituri mai mici, cu atât suportă, ca impozit de consum, o sarcină fiscală mai mare.
Toate impozitele, atât cele directe cât şi cele indirecte contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scăderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micşorează puterea de cumpărare.
În ţările dezvoltate, în general, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decât cel al impozitelor directe, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o devansează pe cea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului.
In cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrângere politică, valabilă pentru impozitele directe, ci de una de ordin economic. In perioadele în care economia înregistrează un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, în schimb în perioada de criză, când producţia şi consumul cresc mai lent, încasările din impozitele indirecte urmează aceeaşi evoluţie, periclitând echilibrul bugetar."