Lucrarea de față analizează utilizarea dronelor în monitorizarea schimbărilor climatice și a fenomenelor naturale extreme, o temă de actualitate în contextul crizelor ecologice tot mai frecvente. Într-o eră în care fenomenele climatice devin mai imprevizibile și mai severe – cum ar fi inundațiile, incendiile de pădure, deșertificarea sau topirea ghețarilor – necesitatea unor metode eficiente, rapide și precise de monitorizare a mediului este din ce în ce mai mare. Datorită evoluției rapide a tehnologiei, dronele (vehicule aeriene fără pilot) au început să fie tot mai utilizate în domeniul cercetării de mediu, devenind instrumente esențiale pentru colectarea de date științifice.
În această lucrare sunt prezentate avantajele tehnice ale dronelor, cum ar fi mobilitatea ridicată, capacitatea de a opera la altitudini joase și în condiții dificile, echiparea cu senzori avansați (termici, multispectrali sau LIDAR) și abilitatea de a transmite date în timp real. De asemenea, sunt discutate aplicațiile concrete ale acestor dispozitive: supravegherea incendiilor de vegetație, urmărirea topirii ghețarilor, detectarea zonelor afectate de secetă sau deșertificare, precum și monitorizarea poluării aerului în zone industriale.
Lucrarea nu se limitează doar la prezentarea beneficiilor, ci abordează și limitările și provocările asociate cu utilizarea dronelor: autonomia limitată a bateriilor, sensibilitatea la condițiile meteorologice, costurile de întreținere, precum și aspectele juridice și etice privind intimitatea și reglementările de zbor. De asemenea, se evidențiază nevoia de formare profesională pentru utilizarea eficientă a dronelor și de colaborare între cercetători, autorități și comunități locale.
Un capitol important este dedicat perspectivelor de viitor în domeniu: îmbunătățirea duratei de viață a bateriilor, integrarea inteligenței artificiale în sistemele de navigație și analiză, precum și formarea de rețele autonome de drone capabile să colaboreze între ele pentru o monitorizare extinsă și coordonată a mediului. În plus, sunt analizate potențialele direcții de cercetare și dezvoltare, cu accent pe integrarea datelor provenite de la drone cu cele obținute din alte surse (stații meteo, sateliți etc.), pentru a construi o imagine completă și actualizată a dinamicii climatice.
Lucrarea se bazează pe o analiză critică a literaturii științifice de specialitate și include referințe actuale și relevante. Scopul principal este de a evidenția modul în care tehnologia poate sprijini în mod concret eforturile de adaptare și răspuns în fața schimbărilor climatice, dar și de a promova o abordare responsabilă, sustenabilă și etică în utilizarea noilor tehnologii în beneficiul mediului și al societății.
Această lucrare se adresează atât studenților și cercetătorilor interesați de problemele de mediu, cât și factorilor de decizie care doresc să înțeleagă mai bine potențialul integrării dronelor în strategiile naționale și internaționale de monitorizare ecologică. În concluzie, proiectul propune o viziune echilibrată și documentată asupra unui subiect aflat la intersecția dintre tehnologie, știință și responsabilitate ecologică.
