Referat Radioul Modern

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 01 August 2022

Descriere Referat

INTRODUCERE
Având în vedere complexitatea domeniului  audio-vizual  şi faptul că acest domeniu  se află  în proces de derulare  şi  in permanentă schimbare  m-a  motivat să abordez radioul  din  cele două perspective : perspectiva tradiţională  şi  perspectiva  modernă. Mi-am ales această temă  ţinând cont  şi de faptul că îmi va oferi cadrul teoretic  a ceea ce intenţionez să  fac în viitor .  într-o oră a vieţii derulate frenetic , în care informarea promptă, oportună, pe segment  scurt  este primordială ,  abordarea radioului  , evoluţia lui  de-a  lungul  timpului   cât  şi  importanţa  actuală  acordată  acestuia,  au constituit pentru  mine întrebări la care am încercat să le găsesc  posibile răspunsuri .
Demersul meu a luat naştere  ,pe de altă parte , din dorinţa de  a aborda un domeniu care până în 1990 nu a fost studiat  îndeajuns, abia după 1990, presa audio-vizuală  începea să fie studiată şi comentată de către public cu o voluptate naîntâlnită până atunci.
Această lucrare încearcă să sintetizeze modalitatea de evoluţie a radioului , ce funcţie  îndeplinea ea până în 1990  şi cum s-a diversificat de-a lungul timpului.
            
Radioul este media  de informare şi expresie cel mai penetrant:
-comod(poate fi ascultat în circumstanţe  diferite)
-rapid(informaţia poate fi transmisă concomitent  cu derularea  evenimentului-trnsmisiune  în direct  de la faţa locului).
-ascultarea  poate fi  acţiune secundară,cu impact informaţional şi emoţional;a asculta  radioul  şi a desfăşura o acţiune de bază este deja o  obişnuinţă.
        Atenţia distributivă,cultura generală care ajută la “prelungirea” înţelesurilor  prime şi delectarea simultan cu informarea sunt atu-uri  ale procesului de ascultare a radioului.
        Radioul este cel mai ieftin mijloc de informare şi culturalizare,uneori singurul(mai ales pentru categoria de vârstnici ,în zone montane sau izolate). Este responsabilitatea  producătorilor şi directorilor  de programe de a formula proiecte în care  dimensiunea culturală  să aibă o pondere apreciabilă.
       Radioul a devenit spectacolul trăit gradual , de la ascultarea familială,în 1920, la  ascultarea  individuală(în 1950, graţie tranzistoarelor).  El propune coparticiparea  receptorilor , îi desemnează  spectatori ai unui eveniment , care se derulează chiar în acele momente şi care se transmite în direct  la radio.
       Apariţia radioului se datorează  oamenilor  de ştiinţă  care au descoperit resursele tehnice  fără de care acest canal mediatic  n-ar fi existat  motiv  pentru care  în primul capitol  am  încercat să aduc în prim plan modul cum a luat naştere radioul  , care sunt oamenii de ştiinţă care au participat la descoperirea lui, şi,de asemenea  începuturile şi evoluţia lui  în România.
Mi-am  propus să abordez,tot  în acest capitol, rolul cultural al radioului, cum a contribuit  la  crearea  manifestărilor  cultural-educative   şi cum s-a dezvoltat şi extins  paralel  cu funcţia de creaţie  a radioului , şi dimensiunea  sa de propagator de cultură  şi artă, funcţie realizată şi prin intermediul Fonotecii de aur.
Cum informaţia  şi divertismentul  sunt primordiale  în radio, mi-am propus  să  abordez un subcapitol  intitulat “Informaţie şi divertisment radio”.
Pe  aceeaşi linie  a modalităţii evolutive  a radioului  am încercat  să sintetizez  care erau perspectivele radioului  tradiţional   şi actualitatea  tradiţiilor culturale  la  radioul public.
  Cel de-al II-lea capitol este dedicat radioului modern. În demersul meu  în analiza modernităţii radiofonice   mi-am propus să tratez succint  şi funcţiile  radioului.
Pentru  a sintetiza cât mai bine aspectele radioului înainte şi după  revoluţia din 1989 am realizat  o analiză  a  audienţei radioului  în România post-comunistă căt şi aspectele  economice  ale radioului  public in comparaţie cu  radioul privat.
Modernitatea este marcată şi prin apariţia diverselor forme de radio:radioul local,radioul regional,radioul naţional , ca mai târziu să apară radioul online.
Cel de-al III-lea capitol  care constituie studiul  de caz constă într-un sondaj de opinie în rândul populaţiei din Craiova.  Intenţia mea a fost de a realiza un studiu de caz  complex,analizând care este audienţa posturilor publice naţionale în comparaţie cu  cele private , importanţa acordată radioului în comparaţie cu presa  şi televiziunea  şi totodată  preferinţele  publicului din Craiova.
Finalitatea  demersului  meu vizează  şi un chestionar în rândul ascultătorilor  Radio Oltenia Craiova prin care am urmărit să identific emisiunile şi programele agreate de ascultătorii Radio Oltenia Craiova. Îmi exprim  speranţa ca tema şi datele acestei lucrări să fie preluate de viitorii mei colegi, pentru a le adăuga altor date, în vederea redactării unor materiale de specialitate.

II.   RADIOUL  MODERN
        Modernitatea  debuteazã  în  radio  prin  activitãţile  de  diversificare  şi specializare  a  serviciilor  oferite  de  reţelele  de  radio. Cel  mai  important  progress  se  înregistreazã  în  utilitatea  tot  mai  frecventã, a  transmisiilor  în  bandã  FM, favorizatã  de  faptul  cã  licenţele  pentru  banda  AM  erau  din  ce  în  ce  mai  greu  de  obţinut. De  la  un  singur  post  în  FM  existent  pânã  în  1989 (Radio  România  Tineret)  s-a  ajuns  la  o  multitudine  de  radiouri  în  FM, care  au  promovat  un  stil  total  nou  pe  piaţa  audio  româneascã.
       Urmãtorul  pas  pe  calea  evoluţiei  tehnice  în  radiofuziune  se  petrece  odatã  cu  digitalizarea, fenomen  ce  presupune  transformarea  semnalelor  radio  în  serii  de  cifre  de  0  şi  1.
         În  ultimii  ani, multe  posturi  de  muzicã  şi-au  creat  site-uri  musicale  pe  web, însã  radioul  tradiţional  va  avea  în  continuare  rolul  sãu, la  plajã, de  exemplu, unde  conectarea  nu  este  posibilã. Dar  audienţa  de  astãzi  se  reorienteazã  în  cea  mai  mare  parte  spre  aceste  programe  şi  servicii  oferite  la  cerere  de  web  şi  cablu. Aceastã  evoluţie  tehnicã  ridicã  o  serie  de  întrebãri  asupra  radioului  de  mâine.
        Cum  se  va  integra  publicitatea? Cum  se  va  adecva? Cine  îi  va  mai  asculta  pe  DJ  când  se  va  putea  asculta  orice  gen  de  muzicã  oricând? Ce  se  va  întâmpla  cu  ştirile  şi  cu  evenimentele  sportive ? Rãspunsul  se  înscrie  într-o  serie  optimistã : serviciile  oferite  astãzi  de  radio  vor  fi  asumate  de  noile  servicii   ……….. , create  de  companiile  care  fac  posibile  legãturi  interactive  prin  cablu. Astfel  spus  viitorul  va  aparţine  multimedia.

2.1. Funcţiile  radioului
        În  audio-vizual  accesul  publicului  este  aproape  total, el  având  posibilitatea  sã  urmãreascã  mai  multe  posturi  de  televiziune  sã  asculte mai  multe  posturi  de  radio. Se  spune  cã  “radioul  anunţã, televiziunea  aratã  şi  presa  scrisã  comenteazã” , aceastã (…………………………….)  afirmaţie  sintetizând  rolul  fiecãrui  canal, radioul  fiind  cel  care  dã  informaţia  cu  operativitate, urmeazã  televiziunea  care  o  completeazã  cu  imagine, iar  presa  scrisã  trebuie  sã  urmãreascã  exoplicarea  şi  comentarea  informaţiilor, procesul  de  elaborare  şi  difuzare  fiind  mai  lent.
        Demersul  numeroşilor  cercetãtori, spociologi, teoreticieni, în  stabilirea  tipologiilor  funcţiilor  mass-media  a  fost  continuu. Autorul  Mihai  Coman  identifica  cinci  funcţii  ale  mass-media :
- funcţia  de  informare ;
- funcţia  de  interpretare ;
- funcţia  de  legãturã ;
- funcţia  de  culturalizare ;
- funcţia  de  divertisment ;

Funcţia  de  informare 
       Omul  cântãreşte  o  mare  parte  a  evenimentelor  de  zi  cu  zi  sau  din  viitorul  existenţei  sale  pe  baza  anlizelor  şi  prognozelor  realizate  datoritã  informaţiilor  economice, politice  ori  sociale  difuzate  de  presã. Prin  aceastã  receptare  şi  prelucrare  de  informaţii  se  realizeazã, de  fapt, satisfacerea  nevoii  de  securitate, care  este  cu  adevãrat  fundamentalã, corespunzându-i  “funcţia  de  supraveghere  a  mediului  înconjurãtor” , postulatã  în  1948, de  politologul  American  Harold D. Lasswell.
        Aceste  informaţii  asupra  evenimetelor  care  se  produc  în  mediu  nu  au  toate  aceeaşi  valoare  de  întrebuinţare  pentru  consumatorul  mass-media. Existã  trei  tipuri  de  informaţii, informaţii  utilitare (de  serviciu  sau  instrumentale), informaţii  generale (neuter)  şi  informaţii  de  avertisment  sau  de  prevenire.
        Informarea  este  o  funcţie  extrem  de  importantã  pe  care  o  are  radioul. Principalul  rol  al  radioului  este  acela  de  a  transmite  date  despre  lumea  înconjurãtoare  şi  reuşeşte  acest  lucru  cu  rapiditate  şi  eficienţã  în  comparaţie  cu  celelalte  mijloace  care  nu  au  aceastã  posibilitate. Emisiunile  informative  au  un  public  numeros  şi  o  pondere  mare  în  programele  radiofonice. Sondaje  effectuate  în  S.U.A.  şi  alte  state  dezvoltate  au  scos  în  evidenţã  faptul  cã  publicul  ascultã  radioul  atunci  când  vrea  sã  se  informeze  şi  acordã  mai  multã  încredere  acestuia  decât  altor  medii, acest  lucru  se  întâmplã  datoritã  caracterului  de  instantaneitate  transmis  de  radio. Gradul  de  credibilitate  este  dat  de  transmisia  directã  la  un  eveniment  în  desfãşurare, declaraţiile  martorilor  la  un  eveniment  sau  a  oamenilor  politici. Veridicitatea  unei  declaraţii  este  data, de  faptul  cã  omul  o  aude  de  cele  mai  multe  ori  rostitã, chiar  de  cel  care  o  face, recunoscându-i  vocea. Un  alt  element  care  ar  putea  contribui  la  credibilitatea  radioului  este  şi  faptul  cã  mesajul  cu  character  informative  transmis  prin  radio, acoperã  mai  multe  domenii : ştiinţã, culturã, economie, politicã, astfel  încât  ascultãtorul  devine  martor  şi  participant  la  diferite  evenimente.

Funcţia  de  interpretare
        Aceastã  funcţie  a  avut  mereu  drept  caracteristici  interpretarea  şi  judecata  de  valoare, prin  filtrele  cãrora  trec  faptele  şi  întâmplãrile  din  realitatea  pluriformã. Graniţa  dintre  informaţie  şi  opinie  a  fost  întotdeauna  greu  de  stabilit. Acum  se  postuleazã  cã  însãşi  difuzarea  informaţiilor  despre  un  eveniment, lecţia  în  vederea  transmiterii  pe  post  reprezintã  un  act  de  interpretare  a  acelui  eveniment, acelei  informaţii  simpla  selecţie  a  unei  informaţii  reprezintã  un  act  interpretative. Munca  jurnalistului  presupune  prezentarea  faptelor  dupã  o  selectare  atentã  şi  o  ierarhizare  coerentã, dupã  care  acestea  pot  fi  şi  explicate : “Dacã  selectarea  şi  ierarhizarea  reprezintã  forme  indirecte (dar  la  fel  de  puternice)  de  interpretarea, punerea  în  context  şi  comentarea  ştirilor  constituie  forme  indirecte, de  semnificare  a  evenimentelor”.  ( …………………………………… )
      Evenimentele  cele  mai  importante  ale  momentului  sunt  prezentate  în  buletinele  informative, fiind  plasate  la  începutul  jurnalelor  de  ştiri. Alegerea  ştirii  care  poate  ocupa  primul  loc  este  cea  mai  dificilã  operaţie  a  colectivului  redacţional.
       La  aceastã  alegere  se  ţine  seama  de  câteva  criterii : politica  postului, tipul  postului ( public, privat, local, regional, naţional). Postul  public  are  în  vedere  statutul  pe  care  îl  conferã  aceastã  titulaturã  şi  plaseazã  pe  primul  loc  informaţia  care  prezintã  interes  numai  pentru  locuitorii  zonei  respective.
      Cronica, pamfletul, analiza, documentarele  sunt  expresii  ale  funcţiei  de  interpretare, ca  şi  rubricile  destinate  opiniei  ascultãtorilor.

Funcţia  de  legãturã (de  comunicare)
        Aceastã  funcţie  mai  este  numitã  şi  funcţie  de  integrare  socialã, deoarece  a  comunica  înseamnã  implicit  a  integra. Într-unul  din  dialogurile  sale, în  “Republica”, Platon  proiecteazã  un  model  asiguratoriu  al  faptului  cã  viitorii  conducãtori  ai  cetãţii  ideale  îşi  vor  desãvârşi  virtuţile  personale  prin  instrucţie  continua  şi  sistematicã. Astfel  Platon  este  întâiul  care  percepe  şi  explicã  procesul  de  socializare. Socializarea  semnificã  învãţare  culturalã, condiţionare  şi ………….. , dar  şi  adaptare  culturalã, interiorizare  şi  încorporare. Comunicarea  este  fermentul  acestui  process, de  aceea  mass-media  sunt  considerate  agenţi  ai  socializãrii.
        Mulţi  cercetãtori  considerã  cã  cea  mia  importantã  funcţie  a  mass-media  este  tocmai  aceea  de  a  crea  un  public, adicã  o  “comunitate  imaginarã” , un  ansamblu  de  oameni  delocalizaţi. Radioul  este  media  cu  cele  mai  mari  posibilitãţi  în  îndeplinirea  acestui  deziderat.
        Foarte  mulţi  oameni  ascultã  în  acelaşi  timp  mesajul  radiofonic  şi  se  simt  emoţionaţi  sau  rãmân  pe  gânduri  când  descoperã  cã  au  receptat  aceeaşi  informaţie, astfel  încât  se  creazã  relaţia  de  sociabilitate.
        Faptul  cã  într-o  zonã  de  pe  glob  este  posibil  sã  aibã  loc  un  conflict  militar, afecteazã  atât  pe  cei  implicaţi  cât  şi  pe  cei  neimplicaţi  care  nu  rãmân  indiferenţi  atunci  când  urmãresc  ştirile  la  posturile  de  radio, ei  formeazã  o  comunitate, care  se  îngrijoreazã  de  faptul  cã  acolo  vor  muri  oameni. Un  post  de  radio  poate  crea  prin  transmiterea  unor  informaţii, dar  şi  prin  vocea  prezentatorului, o  anumitã  stare  sufleteascã  sau  chiar  o  solidaritate  a  ascultãtorilor  în  situaţii  de  crizã.

Funcţia  de  educaţie (culturalizare)
      În  general, lumea  intelectualã  a  acceptat  cã  întreg  comportamentul  uman  este  ghidat  de  norme  culturale. Transmiterea  moştenirii  culturale  înseamnã  transmiterea  valorilor  şi  a  modelelor  sociale  de  la  grupuri  cãtre  indivizi  de  la  o  generaţie  la  alta. Funcţia  educativ – culturalã  este  aceea  care  dã  mãsura  capacitãţii  mass-media  de  a  socialize  indivizii  prin  emisiuni, articole, campanii  create  în  acest  scop. Cum  publicul  nu  mai  este  captivul, prizonerul  unui  singur  canal  media, el  are  mereu  acum  posibilitatea  opţiunii, a  selecţiei, iar  continuarea  unei  “relaţii”  cu  un  canal  sau  altul  depinde  doar  de  oferta  acestuia, de  confirmãrile  şi  gratificaţiile  pe  care  le  produce.
        În  ultimii  ani  s-a  încercat  sã  nu  se  mai  discute  de  educaţia  prin  mass-media, deoarece  a  fost  un  concept  uzat  şi  compromise  de  sistemul  existent  pânã  în  1989.
        Dar  ne  putem  întreba  ce  se  vrea  atunci  cant  ofiţerul  de  poliţie, folosind  undele  radio  în  cadrul  rubricilor  de  informaţii  rutiere, îndeamnã  la  respectarea  regulilor  de  circulaţie. Se  face  de  fapt  educarea  încercând  sã  determine  pe  pietoni  sau  pe  conducãtorii  auto  sã  respecte  legea.
        Radioul  joacã  un  rol  important  în  evoluţia  noţiunilor  de  frumos  şi  bun  gust. L. Foucher, uitându-l  pe  fostul  preşedinte  al  Consiliului  Superior  al  Radioteleviziunii  franceze  Paul  Rivet  spune : “radiodifuziunea  va  putea  fi  la  înãlţimea  imeselor  posibilitãţi  cu  care  a  dotat-o  tehnica  dacã  va  releva  omului, printr-o  educaţie  progresivã  şi  inteligentã, bucuriile  profunde  şi  dezinteresante  ale  frumuseţii […]”. (………………………………………………………………………), spusele  lui  Paul  Rivet  şi-au  gãsit  ecou  deoarece  în  aceastã  ţarã  posturile  de   radio, indiferent  de  tip, au  obligaţia  stipulate  prin  lege  sã  difuzeze  muzicã  francezã  în  cadrul  programelor  într-o  proporţie  de  40 %.
        La  noi  în  ţarã  prima  mãrturie  a  cuvântului  rostit  a  aparţinut  lui  Iosif  Popovici, în  1905. Faptul  cã  paginile  literare  rostite  de  valoroşi    autori  sunt  pãstrate  şi  transmise  de  la  o  generaţie  la  alta, îmbogãţeşte  mult  semnificaţiile  şi  frumuseţile  acestora.

Funcţia  de  divertisment
        În  contemporaneitate  se  constatã  o sporire  a  numãrului  acelora  care  declarã  cã, prin  mass-media, doresc  sã  evadeze  din  problemele  lor  zilnice. Astfel, conceptul  de  “evaziune”  a  devenit  o  prezenţã  frecventã  în  discuţiile  referitoare  la  funcţiile  mass-media. În  funcţie  de  disponibilitãţile  publicului, el  simte  mereu  nevoia  de  relaxare. Radioul  oferã  prin  grilele  de  programe, spaţii  corespunzãtoare, în  special  la  sfârşit  de  sãptãmânã, pentru  difuzarea  unor  emisiuni  de  varietãţi, de  umor  sau  musicale  deoarece  dupã  o  sãptãmânã  de  lucru, omul  este  mai  puţin  dispus  sã  asculte  emisiuni  despre  partidele  politice  sau  alte  dezbateri.
        Structura  emisiunilor  informative  transmise  în  aceste  zile  evidenţiazã  schimbãri  în  ceea  ce  priveşte  subiectele  alese, iar  tonul  prezentatorilor  se  schimbã, devenind  mai  cald  ei  se  apropie  mai  mult  de  stare  de  spirit  a  ascultãtorilor. Emisiunile  concepute  de  redacţii  specializate, pe  muzicã, concursuri  şi  divertisment  mult  în  general  înregistrate  şi  difuzate  la  sfârşitul  sãptãmânii. Dorin  Popa  în  “Mass-media, astãzi”, Editura  Institutul  European, Iaşi  2002  distinge  pe  lângã  cele  cinci  funcţii  ale  mass-media, o  altã  funcţie  care  este  consideratã  de  alţi  autori  ca  fiind  integrate  funcţiei  de  informare, şi  anume  funcţia  publicitarã.
        Radioul  reprezintã  un  mediu  cu  adresare  directã  şi  pe  care  audienţa  poate  fi  relative  uşor  identificatã, la  costuri  mai  reduse, comparative  cu  televiziunea  sau  chiar  cu  unele  reviste.Totuşi  radioul  pare  a  fi  singurul  mijloc  care  nu  poate  oferi  un  support  visual  materialelor  publicitare, dar  cu  toate  acestea  nu  trebuie  omis  faptul  cã  anumite  cuvinte, bine  alese, pot  crea  în  mintea  ascultãtorilor  sugestii  mai  puternice  decât  în  cazul  în  care  ar  fi  existat  posibilitatea  unui  contact  visual. Un  avantaj  este  constituit  de  faptul  cã  radioul  este  un  mediu  mobil, care  însoţeşte  potenţiali  cumpãrãtori  aproape  peste  tot : la  plajã, acasa, la  şcoalã, la  locul  de  muncã, poate  induce  anumite  comportamente, mai  ales, în  rândul  tinerilor.
Descarca referat
  • Specificatii Referat Radioul Modern :

    • Tema: Radioul Modern
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 27 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 410 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: tehnologie, noutate, informatica, sistem,