În România există un şomaj cronic ce a generat criza ocupării forţei de muncă. Acesta impune cu necesitate o politică activă de ocupare a fortei de munca, care să vizeze obiective la nivel micro şi macroeconomic.
Măsurile active de stimulare a ocupării constau în:
- acordarea unor servicii de mediere a locurilor de muncă vacante, de informare şi consiliere profesională, de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente şi iniţierea unei afaceri;
- organizarea unor cursuri de formare profesională;
- subvenţionarea locului de muncă pentru persoanele cu handicap, absolvenţi, şomeri peste 45 de ani sau unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri care mai au 3 ani până la pensie;
- acordarea unor alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea şomajului;
- stimularea mobilităţii forţei de muncă;
- acordarea unor credite în condiţii avantajoase;
- încheierea de contracte de solidaritate în baza Legii nr. 116/2002;
- ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări de interes comunitar;
- acordarea primei de încadrare pentru absolvenţi.