Bazele de evaluare sunt atribute monetare ale elementelor ce compun situaţiile financiare – active, datorii, capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli. Spre exemplu, o întreprindere deţine un activ achiziţionat anterior; în situaţiile financiare, acest activ poate fi evaluat utilizând mai multe valori : poate fi măsurat la costul istoric, sau la valoarea netă de realizare curentă sau, dacă este înlocuibil, la costul de înlocuire curent; elementul respectiv mai poate fi măsurat, de asemenea, în anumite cazuri, prin combinarea mai multor baze de evaluare. Pentru a fi relevante, unele atribute monetare pot fi utilizate în situaţiile financiare numai in conjuncţie cu altele. De exemplu, valoarea de utilitate nu se utilizează în situaţiile financiare în mod singular, ci este folosită de regulă împreună cu alte atribute monetare.