Obiectul iniţial al teoriei numerelor a fost studiul proprietăţilor numerelor întregi. Ca ramură a matematicii , teoria numerelor s-a constituit sitematic abia mai târziu. Rezultate separate se cunosc încă din antichitate şi aparţin lui Euclid ( 300 î. H.) şi lui Diofante (250 î. H.) . În secolul al XVII –lea , în cercetările sale Pierre Fermat ( 1601-1666) face descoperiri remarcabile , de o reală valoare ştiinţifică.

Obiectul iniţial al teoriei numerelor a fost studiul proprietăţilor numerelor întregi. Ca ramură a matematicii , teoria numerelor s-a constituit sitematic abia mai târziu. Rezultate separate se cunosc încă din antichitate şi aparţin lui Euclid ( 300 î. H.) şi lui Diofante (250 î. H.) . În secolul al XVII –lea , în cercetările sale Pierre Fermat ( 1601-1666) face descoperiri remarcabile , de o reală valoare ştiinţifică. Progrese mari a realizat prin numeroasele sale lucrări Leonhard Euler ( 1707 -1783) ale cărui idei au fost deosebit de fructuoase. Teoria numerelor este azi o ramură cu multe ramificaţii , înrudită cu algebra abstractă ( în special în ceea ce priveşte teoria algebrică a numerelor ) şi care foloseşte cele mai rafinate metode ale analizei ( în teoria analitică a numerelor ) . Apar astfel probleme şi subdomenii care au numai indirect legătură cu numerele întregi . Spre deoasebire de alte domenii ale matematicii , multe rezultate ale teoriei numerelor sunt accesibile şi unor nespecialişti fără cunoştinţe temeinice aprofundate. Demonstraţiile acestor rezultate necesită un instrument matematic foarte complicat .