Pentru analiza serviciilor financiare, bancare şi de asigurări s-a studiat evoluţia următorilor indicatori din acest domeniu: volumul investiţiilor şi produsul intern brut.

          Se  observă că volumul investiţiilor  a crescut  atât pe total economie cât şi în sectorul serviciilor. În activităţile financiare, bancare şi de asigurări s-a înregistrat o creştere exponenţială a volumului investiţiilor, dar o mare parte a acestei creşteri se datorează inflaţiei. Pentru o corectă evaluare a volumului investiţiilor datele au fost transformate din preţuri curente în preţuri comparabile, folosind metoda deflaţiei simple cu ajutorul indicilor preţurilor de consum.

        În perioada 1993-1996, volumul investiţiilor a crescut, iar în 1997 s-a înregistrat o uşoară scădere dar nivelul înregistrat nu se află sub cel din1995.Cel mai mare volum al investiţiilor a fost realizat în 1996,când acest indicator a avut o valoare de158012,36 milioane lei la nivelul preţurilor din 1993.Această evoluţie ascendentă se datorează în primul datorită creşterii numărului de bănci din ţara noastră. În perioada 1991–1997,sistemul bancar românesc s-a dezvoltat rapid, numărul băncilor comerciale crescând de la 6 bănci existente la data promulgării Legii 31/1991 la  47 de bănci la finele lunii mai 1998.

        Prin legea 31/1991 se stabileşte că societăţile bancare se pot constitui şi funcţiona numai pe baza autorizaţiei eliberate de BNR. BNR a adoptat incă de la început o politică prudentă în domeniul autorizării constituirii de noi societăţi bancare.Începând cu 1993, BNR a descurajat participarea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale de stat la constituirea capitalului unei societăţi bancare, iar din 1995 a impus restricţii în acest sens. Capitalul social minim pentru infiinţarea unei bănci în România, a fost aliniat încă din 1992 la standardele europene.La sfârşitul lui 1997 capitalul minim pentru înfiinţarea unei bănci era de 50 miliarde lei.

          În ceea ce priveşte capitalul străin investit în acest domeniu, pe lângă cele 3 sucursale de bănci străine existente în ţară înainte de 1990 (Frankfurt Bucharest Bank, Societe Generale şi MISR România Egipt), băncile străine au început să intre în sectorul bancar românesc abia în 1993: ING Bank,ABN AMRO, Citibank, bănci din Turcia şi Grecia.

Investiţiile în acest sector nu constau numai în înfiinţarea de noi bănci, ci şi în investiţiile făcute pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite.Astfel în august 1995 o bancă olandeză a devenit prima instituţie financiară din România care a oferit servicii de banking electronic. 

        Sistemul bancar românesc se caracterizează printr-un înalt grad de concentrare şi segmentare. Deşi numărul instituţiilor bancare a crescut de şapte ori în perioada 1991-1997, piaţa bancară autohtonă era încă dominată (la sfârşitul anului 1997) de patru bănci mari cu capital majoritar de stat (BCR, BRD, Banca Agricolă, Bancorex). În prezent BRD este o banca privată, BCR şi Banca Agricolă sunt în curs de privatizare, iar Bancorex a dat faliment. Segmentarea pieţei bancare este pronunţată, principalele bănci prezentând un grad ridicat de specializare. 

      În graficul de mai sus se observă modul real în care au evoluat investiiile în activităţile financiare, bancare şi de asigurări.În timp ce expimate în preţuri curente investiţiile au avut o creştere explozivă, se poate vedea că expimate în preţuri comparabile ele au avut o tendinţă liniară.

În ceea ce priveşte ponderea volumului investiţiilor din activităţile financiare, bancare şi de asigurări în volumul investiţiilor din sectorul serviciilor (A) şi din întreaga economie (B), trebuie studiat tabelul nr. 3.

  Ponderea investiţiilor din activităţile financiare, bancare şi de asigurări în volumul investiţiilor din sectorul serviciilor (coloana A) este, în medie, de 12-13 %, cu excepţia anului 1993; iar în volumul investiţiilor pe total economie (coloana B) a fost în jurul a 3%.

Evoluţia volumului de investiţii în activităţile financiare, bancare şi de investiţii este caracterizată de indicatorii cuprinşi în tabelul nr. 4.

    Cea mai mare variaţie de la un an la altul s-a înregistrat în 1994, când volumul investiţiilor a crescut faţă de 1993 cu 43456.06 milioane de lei.În medie volumul investiţiilor a crescut cu doar 15472,96 milioane de lei; nivelul mediu al investiţilor fiind de 127398,6 milioane lei. Pentru un sector atât de important penru orice economie,aflat în plin proces de restructurare şi privatizare, în sectorul financiar-bancar din  România ritmul creşterii investiţiilor a fost  relativ modest,ele crescând cu doar15,3%.

 Se poate observa că PIB a cunoscut o creştere impresionantă atât în activităţile financiare, bancare şi de asigurări cât şi în sectorul serviciilor şi pe total economie.Însă şi în acest caz este vorba de o influenţă puternică a inflaţiei.

        Pentru o analiză corectă datele exprimate în preţuri curente trebuie transformate în preţuri comparabile, folosindu-se aceeaşi metodă ca şi în cazul transformării volumului investiţiilor. În tabelul nr.6 sunt cuprinse valorile produsului intern brut în preţuri comparabile în activităţile financiare, bancare şi de asigurări.

 Se constată că cel mai mare PIB s-a obţinut în 1993, iar în anii următori, cu excepţia lui 1995,a avut niveluri mult mai mici; iar în  1997 produsul intern brut realizat în activităţile financiare,bancare şi de asigurări a fost de doar 230.95 miliarde lei. În anul 1996 ca şi în 1997 economia românească a intrat într-o nouă fază de declin asemănătoare celei de dinainte de 1993.Acest lucru se observă şi în sectorul serviciilor financiare, bancare şi de asigurări unde PIB a scăzut cu 397,65 miliarde lei în 1996 faţă de 1995 şi cu 783,55 în 1997.

 În graficul de mai jos este prezentată evoluţia PIB atât în preţuri reale cât şi comparabile.

Dacă studiem evoluţia PIB doar în preţuri curente suntem tentaţi să afirmăm că în acest domeniu s-a desfăşurat o activitate eficientă care a dus la creşterea acestui indicator de la an la an.În realitate, prin studierea datelor în preţuri comparabile se poate observa că PIB a avut o evoluţie descendentă.

 În tabelul de mai sus este exprimată ponderea PIB din activităţile financiare, bancare şi de asigurări în PIB din sectorul serviciilor (A) şi din întreaga economie (B).Se poate observa că ponderea produsului intern brut obţinut în activităţile financiare, bancare şi de asigurări reprezintă în perioada 1993-1996 în jur de 15-16% în produsul intern brut din servicii, iar în 1996-1997 a scăzut brusc, ajungând în 1997 la valoarea foarte mică de 4%.Acest lucru reprezintă un fenomen contradictoriu şi în acelasi timp îngrijorător, dacă avem în vedere faptul că România a trecut la economia de piaţă încă din 1990.Este bine cunoscut faptul că în toate ţările dezvoltate există un sector financiar-bancar puternic dezvoltat, iar în ceea ce priveşte bunurile se poate spune că aproape nu există bunuri pentru care să nu existe asigurări.

Evoluţia produsului intern brut în sectorul financiar, bancar şi de asigurări este caracterizată de indicatorii din următorul tabel.

În perioada 1993-1997, PIB in activităţile financiare, bancare şi de asigurări au avut o evoluţie negativă, scăzând în medie cu 195.888 miliarde lei, adică cu 31% în fiecare an. Această scădere a afectat întreaga economie, pentru că ea semnfică şi o scădere  a volumului de credite acordate şi se ştie că împrumuturile bancare reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea oricărei economii, mai ales a uneia aflate în plină restructurare şi reconstrucţie.

 

Pentru a analiza corelaţia între evoluţia activităţilor financiare, bancare şi de asigurări şi nivelul de dezvoltare economică au fost aleşi următorii indicatori: volumul investiţiilor in activităţile financiare, bancare şi de asigurări şi produsul intern brut pe total economie.Ambii indicatori au fost exprimaţi în preţuri comparabile şi s-au folosit indicii de dinamică cu bază fixă.

S-au calculat următorii coeficienţi:

a) coeficientul de corelaţie simplă liniară – r;

b) coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman – S;

c) coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall – K.