CUPRINS

CAPITOLUL I -NOTIUNI DE HEMODINAMICA

CAPITOLUL II

·       FIZIOLOGIA CIRCULATIEI SANGELUI

·       LUCRUL MECANIC AL INIMII

·       PRESIUNEA ARTERIALA

·       PULSUL ARTERIAL

·       MICROCIRCULATIA

·       LEGEA LUI LAPLACE

CAPITOLUL III- ASPECTE BIOFIZICE ALE PATOLOGIEI CIRCULATIEI SANGELUI

CAPITOLUL IV- REFERINTE

CAPITOLUL I

            Hemodinamica este uncapitol al biofizicii, care se ocupa de fenomenele fizice legate de circulatiasangelui.

            Sistemul cardiovasculareste alcatuit din inima, cu rol de pompa aspiro-respingatoare, si o reteacontinua de vase inchise cu sectiuni diferite (artere,vene si capilare) princare circula sangele.

            Circulatia sangvina, in afara parametrilor cecaracterizeaza curgerea oricarui lichid (vascozitate, gradient de presiune,diametrului conductei), are si particularitati datorita proprietatilorspecifice ale sangelui si ale peretilor vaselor sangvine:

·      sangele este un lichidnenewtonian;

·      peretii vaselor sangvinesunt elastici;

·      circulatia sangelui nueste continua, ci pulsatorie.

            Vascozitatea relativ mare a sangelui, neomgenitatea lui,expulzarea ciclica sub presiune mare, precum si forma diferita si variabila avaselor sangvine determina o curgere care nu este strict laminara, profilulvitezei nefiind parabolic. Curgerea turbulenta propriu-zisa se observa, in modnormal, doar in partea initiala a aortei si a arterei pulmonare. In celelaltevase mari apare o microturbulenta, adica un regim intermediar intre curgerealaminara si cea turbulenta. Acest tip de curgere favorizeaza schimburile intresange si peretii vasului, precum si omogenizarea substantelor dizolvate.

            Pentru ca hematiile sa poata sa treaca prin capilare,acestea se orienteaza perpendicular pe axul tubului. In cazul cand diametrulcapilarului este mai mic decat cel al hematiilor, acestea se deformeazaelastic, pentru a fi posibila curgerea sangelui.

            Viteza de curgere a sangelui in diferite zone aleaparatului circulator depinde de sectiunea si rezistenta la curgere a vaselorsangvine. Aria totala a sectiunii transversale a capilarelor este de 700-800ori mai mare decat a aortei, deci viteza medie in capilare va fi de 10³ maimica decat in aorta unde valoarea mediei este de 0,5 m/s, iar la nivelulcapilarelor de 0,5 mm/s. (

CAPITOLUL II

            Cu studiul circulatieisangelui se ocupa hemodinamica. Sangele se deplaseaza in circuit inchis siintr-un singur sens. De la ventriculul stang pana la atriul drept, sangele strabatemarea circulatie (circulatia sistemica), iar de la ventriculul drept pana laatriul stang parcurge mica circulatie (circulatia pulmonara).

            Mica si marea circulatiesunt dispuse in serie. De aceea, volumul de sange pompat de ventriculul stang,intr-un minut, in marea circulatie este egal cu eel pompat de ventriculul dreptin mica circulatie.

            Legile generale alehidrodinamicii sunt aplicabile si la hemodinamica.

CIRCULATIA ARTERIALA

            Arterele sunt vase princare sangele iese din inima.

            Arterele elastice

            Structura. Aorta siramurile ei mari (carotidele, iliacele §i arterele axilare) prezinta o tunicamedie bogata in elastina si cu doar cateva celule musculare netede. Aceastastructura le face distensibile, astfel incat prcluarea volumelor de sangeexpulzate de inima determina doar cresteri moderate ale presiunii la nivelullor.

            Proprietati: complianta(arterele elastice servesc carezervoare), distensibilitatea, elas-ticitatea.