Din analiza datelor experimentale obținuteși din studiul comparativ al acestora se desprind urmatoarele concluzii: variația concentrației desubstrat (1x10^-2 M; 1x10^-3 M; 1x10^-4 M; 5x10^-4M; 5x10^-5M), duce la scăderea absorbanței în timp, rezultândastfel doi produși de reacție și anume:
2-amino-8-cloro-3H-fenoxazin-3-ona, ce se obține într-o cantitate mult mai micăîn comparație cu cel de-al doilea produs de reacție, dar  și la obținerea compusului2-amino-4,8-dicloro-1H-fenoxazin-1-ona, produs ce se obține majoritar. Odată cuscaderea concentrației de Cl-AP, scade și rata de formare a celor doi produșide reacție, ducând astfel la obținerea unor conversii utile mici.

Din seturile de date unde am variatconcentrația enzimei rezultă că reacția decurge cu o conversie utilă mai mare lacea mai mică concentrație de enzimă prezentă în proba și anume: 9.25x10^-8M.