Olimpismul este o mișcare pornită de la spiritul olimpic bazat pe corectitudine, performanță și fair-play și un mod optim de manifestare a valorilor determinate de Jocurile Olimpice. În același timp, olimpismul adună și unește valori morale, estetice, filozofice și le configurează noi dimensiuni. Astfel, binele, cinstea, onoarea și demnitatea, care se regăsesc în fair-play se întâlnesc cu frumosul, văzut ca proporție, armonie, echilibru și formă a corpului uman. Din această perspectivă, Olimpismul apare ca o doctrină a fraternității dintre trup și suflet.
Simbolul olimpic, reprezentat de cele cinci cercuri de culori diferite (albastru, negru, roșu, galben, verde), reprezentând cele cinci continente (Europa, Asia, America, Africa și Australia/Oceania) exprimă unitatea și universalitatea Mișcării Olimpice. Acest simbol a fost creat in anul 1912 de către Pierre de Coubertin.
Sportul, fenomen social cu caracter universal, reprezintă o realitate contemporană de o mare complexitate și importanță, atât prin funcțiile îndeplinite de valorile create, cât și prin locul ocupat în ansamblul vieții sociale. Ca atare, olimpismul este o aplicare și nuanțare a înaltelor valori spirituale ale umanității în spațiul sportului.
În ceea ce privește educația, mișcarea olimpică are datoria și menirea de a promova un ideal de viață robust, bazat pe valori spirituale. Organizațiile sportive, sportivii de performanță și mai ales cei de înaltă performanță, care reprezintă modele, mai ales pentru copii și tineri, au datoria de a contribui la dezvoltarea sportului și la dezvoltarea spiritului de fair–play.
