1. RESURSELE UMANE
Factorul munca reprezinta un element determinant in procesul de creare a bogatiei. Prezentarea in documente contabile trebuie sa reflecte rolul personalului in intreprindere.
Costul factorului munca sau cheltuielile de personal include ansamblul remuneratilor brute acordate personalului cat si cheltuielile cu caracter social suportate de intreprindere (cum sunt cotizatiile patronale la asigurarile sociale, la fondul de somajla un regim complementar de pensii acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate sa finanteze actiuni sociale in favoarea personalului cum sunt indemnizatiile de boala, indemnizatiile de somaj etc.,acestea pot fi considerate o "forma indirecta de salarii".
Informatiile privind cheltuielile de personal sunt furnizate de contul de profit si pierdere sub forma sumelor privind cheltuielile cu remuneratiilor brute acordate personalului si cheltuielile cu asigurarile si protectie sociala suportate de intreprindere, fara nici o delimitare a lor pe categorii de personal. Anexa, in varianta romaneasca , nu impune furnizarea de informatii detaliate privind personalul intreprinderii. Astfel apare in practica contabila necesitatea intocmirii unui bilant social.
Costul factorului munca nu se limiteaza doar la cheltuielile de personal angajate de intreprindere. Gestiunea personalului angajeaza si diverse alte cheltuieli cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de intreprindere, cheltuieli cu formarea personalului, cheltuieli cu premii etc., contabilizate drept cheltuielidupa natura lor si nu se regasesc in cheltuielile de personal.
Intreprinderea utilizeaza persoane angajate pe baza de contract de munca sau colaboratori pe baza contactului sau conventiei civile.
1.DREPTURILE CUVENITE SALARIATILOR
Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite salariatilor pentru munca prestata sau in urma calitatii de salariat.
Fiecare unitate patrimoniala isi stabileste prin contract colectiv sau individual de munca propriul sistem de salarizare ce include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte alemente ale sistemului de salarizare.
Unitatile patrimoniale angajatoare nu pot negocia si stabili salariul tarifar prin contractul inividual de munca sub salariul tarifar orar minim pe tara (salariul de baza minim brut pentru salariati, pe luna, caruia ii corespunde un anumit nivel al salariului tarifar orar minim pe tara, este de 1400000 pana la data de 1 martie 2002 ;pentru perioada 1 martie 2002 -1 martie 2003 este de 1750000 lei lunar,conform HG NR. 1.037 / 18 OCT 2001 ). Salariile tarifare orare sau zilnice se stabilesc de consiliile de adminisratie pe baza tarifelor lunare si a regimului de lucru.
Remuneratia salariala este datorata lunar. Formele de salarizare practicate de angajatori pot fi: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale din venituri realizate, salarizare in regie sau dupa timp, alte forme.
Forma de salarizare practicate de angajatori este cea prevazuta in contractul individual sau/si colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
-sporuri pentru conditii deosebite de munca: sporuri pentru conditii grele, periculoase, nocive sau penibile de munca;
-sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in zilele libere si sarbatori legale;
-spor pentru vechime in munca;
-spor pentru lucru in timpul noptii;
-spor de santier;
-spor pentru exercitarea unei functii suplimentare;
alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine –daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. ).
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea “sporului de fidelitate fata de intreprindere”, in functie de vechimea in aceeeasi unitate si rezultatele obtinute in munca.
In contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca, in lipsa primului, se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca poate face parte sau nu din salariul de baza. In cazul in care la stabilirea salariilor de baza s-au avut in vedere conditiile de munca, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei functii suplimentare si alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunta la acordarea distincta a unor sporuri de aceeasi natura cu cele avute in vedere la stabilirea salariilor de baza.
Reprezinta adaosuri la salariul de baza:
-adaosul de acord;
-premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe baza fondului de salarii;
-cota parte din profitul net (pana la 10 %)-premiu anual,ce se impoziteaza separat de alte drepturi acordate in luna in care se plateste premiul;
-premii speciale cu ocazia unor sarbatori religioase;
-premi acordate in raport cu rezultatele obtinute in munca (performante, calitatea produselor, reducerea costurilor de fabricatie, organizarea activitatii );
-prima de vacanta, acordata ca un supliment la indemnizatia de concediu de odihnasi se plateste inainte de plecarea in vacanta;
-premiul anual pentru salariatii bugetaride pana la un salariu mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face plata, valoarea acestuia ramine la atitudinea conducerii institutiei publice;
-alte adaosuri.
Criteriile de acordare a premiilor si adaosurilor sunt stabilite prin contractul colectiv de munca.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca sunt initializate si reglementate prin contractul colectiv de munca (pot fi norme de timp, norme de productie, sfera de atributii, alte forme corespunzatoare activitatii ).
Prin contractul colectiv sau individual de munca sunt stabilite si drepturile cuvenite salariatiilor sub forma de plata in natura sau avantaje in natura (plata in natura nu poate depasi 30 % din salariu).
Alte drepturi de personal acordate in bara normelor legale si contractul colectiv de munca sunt:
-indemnizatii pentru concediul de odihna;
-indemnizatii pentru concediul pentru evenimente familiare deosebite;
-stimulente si orice premi platite din fondul de salarii;
-indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale;
-alte drepturi de personal.
3. CONTABILITATEA SALARIILOR DATORATE PERSONALULUI
Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii. Salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantaje in natura ( salariul in natura),diminuate cu contributia personalului pentru diverse fonduri..
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa cese acorda indiferent de marimea salariului.
Avantajele in natura (salariul in natura) reprezinta reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca , ci sub forma de bunuri si servicii (exemplu, acordare de locuinte de serviciu, acordare de sevicii de transport, primirea unor parti din salariu sub forma unor produse , bonuri de masa etc. ).
DREPTURI DE PERSONAL
Pentru timpul efectiv lucrat:
-salariul
Alte drepturi de personal:
-indemnizatii pentru concediul de odihna;
-indemnizatii pentru concediul pentru evenimente familiare deosebite;
-stimulente si orice premi platite din fondul de salarii;
-indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale;
-alte drepturi de personal.
Evaluarea avantajelor in natura se face la pretul de vanzare al unitatii pentru produsele din productie proprie si la pretul de aprovizionare, pentru produsele achizitionate, iar pentru servicii, in functie de tariful acestora. Preturile si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura.
Salariul net de plata reprezinta salariul brut impozabil micsorat cu retinerile din salariu.
Principalele retineri din salariu sunt:
-impozitul pe salariu;
-contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj;
-contributia personalului la asigurarile sociale;
-avansurile banesti si avansuri in natura acordate salariatilor;
-retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii, popriri, cumparari in rate etc. (pe baza de contracte si titluri executorii);
-alte retineri din salariu.
SALARIUL BRUT DE BAZA
+sporuri, indemnizatii si alte adaosuri
+compensari si indenxari
+avantaje in natura
=SALARIUL BRUT
- contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj
- contributia personalului la asigurarile sociale
- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate
-suma neimpozabila
=SALARIUL BRUT NEIMPOZABIL
-impozit pe salariu
-avansurile banesti
-retineri din salarii datorate tertilor
-alte retineri din salariu
=SALARIUL NET DE PLATA (REST DE PLATA )
Reflectarea drepturilor de personal pentru salarile cuvenite acestuia se realizeaza prin intermediul contului 421 "personal - remuneratii datorate", care se crediteaza cu obligatia fata de salariati la nivelul fondurilor brute si se debiteaza cu retinerile din salarii, salariile nete achitate personalului si sumele neridicate de personal in termenul legal.
Plata salariilor se face lunar, in luna urmatoarecelei la care se refera, la datele stabilite prin contractul de munca incheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordarii unui avans chenzinal. Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile lucratoare se inregistreaza intr-un cont distinct 426 "drepturi de personal neridicate ", dezvoltat pe persoane.
421 "personal - remuneratii = 426 "drepturi de personal
datorate" neridicate "
In caz de faliment (lichidare juridica), salariatii au calitatea de creditori privilegiati, urmand sa fie platiti integral, inainte de asi revendica cota-parte ceilalti creditori.
4. CONTABILITATEA ALTOR DREPTURI DE PERSONAL
In categoria alte drepturi de personal se includ alte drepturi materiale cuvenite salariatilor, altele decat cele cuvenite pentru munca efectiv prestata (salarii).
Contabilitatea altor drepturi de personal se face diferit dupa cum acestea sunt suportate de intreprindere, din fondul de salarii sau sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile de boala, pentru prevenirea inbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii,si cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta atat din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice care foloseste personal salariat cat si din bugetul asigurarilor sociale.
Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea inbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii se suporta pentru primele 10 zile lucratoare,din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice care foloseste personal salariat, iar incepand cu a 11-a zi lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale. Acelasi regim il au si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca provocata de un accident survenit in timpul deplasarii la si de la locul de munca, in perioada si pe traseul normal al deplasarii.
Calculul acestor drepturi reprezentand indemnizatii de asigurari sociale suportate din fondul de salarii al intreprinderii se face dupa aceeasi metodologie ca pentru indemnizatiile care se suporta din fondurile de asigurari sociale de stat.
Indemnizatiile pentru boli profesionale si accidente de munca, cu exceptia accidentelor survenite in timpul deplasariila si de la locul de munca, se suporta pe intreaga perioada din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea.
Indemnizatiile acordate in caz de sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la trei ani, pentru ingrijirea copilului pana la impinirea varstei de doi ani si altele sunt suportate de integral din bugetul asigurarilor sociale.
Contabilizarea decontarii sumelor reprezentand indemnizatiile pentru concediul de odihna, stabilite prin contractul individual de munca, stimulente si premii de orice fel platite din fondul de salarii, indemnizatiile de asigurari sociale suportate din fondul de salarii si alte drepturi de personal suportate de intreprindere se face ca si in cazul drepturilor reprezentand salarii, prin intermediul contului 421 "personal - remuneratii datorate ".
5. DATORII FISCALE ŞI SOCIALE PRIVIND REMUNERAREA FACTORULUI FORŢĂ DE MUNCĂ
Remunerarea factorului de muncã genereazã o serie de obligaţii fiscale: asigurãri sociale, asigurãri de sãnãtate, contribuţii la fondul de şomaj, impozitele pe veniturile din salarii, fondurile speciale. Toate impozitele, contribuţiile şi fondurile speciale cu privire la forţa de muncã au ca bazã de calcul salariul brut realizat sau salariul tarifar.
Pentru societãţile comerciale care utilizeazã forţã de muncã pe o duratã determinatã sau nedeterminatã, unitatea este obligatã sã depunã pentru toate persoanele angajate convenţia civilã de prestãri servicii în termen de 30 zile de la data angajãrii. De asemenea, societãţile comerciale sunt obligate sã înregistreze contractele individuale de muncã la direcţiile de muncã şi protecţie socialã a persoanelor fizice.
a) ASIGURĂRILE SOCIALE (CAS)
Sunt suportate de unitãţile care utilizeazã forţa de muncã pe baza contractului de muncã şi a celui colectiv, precum şi pe baza convenţiei de prestãri servicii şi care nu au carte de muncã.
Baza de calcul este formatã din salariul efectiv realizat lunar de cãtre asiguraţi cu carte muncã şi suportatã de angajatori.
In situatia in care o persoana detine un salariu mai mare decat valoarea a 3 salarii medii brute pe economie, contributia sa asigurarile sociale se va calcula la echivalentul a 3 salarii medii brute pe economie (legea 119/2000, art.23, alin.3).
Cotele de contributie pentru asigurari sociale ale unitatilor economice nu mai au valoare fixa, ci sunt prevazute anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se diferentiaza in functie de conditiile de munca, dupa cum este vorba deconditii normale de munca , deosebite sau speciale.
Noile cote sunt:
a) Conditii normale de munca: 35%;
b) Conditii deosebite de munca: 40%;
c) Conditii speciale de munca: 45%;
C.A.S. va fi suportat atat de angajator cat si de angajat. Astfel va fi o cata fixa pentru angajati de 11,67% indiferent de conditiile de munca, iar pentru angajator cotele vor fi: 23,33% pentru conditii normale, 28,33% pentru cele speciale si 33,33% pentru cele speciale.
CAS datoratã de angajatori reprezintã o cheltuialã deductibilã fiscal la calculul profitului impozabil (legea 19/2000, art.21, alin.6). Baza de calcul este formatã din salariul brut efectiv realizat. Termenul de platã pentru asigurarea socialã îl reprezintã data lichidãrii salariilor din luna precedentã, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmãtoare.
Legislaţia acordã facilitãţi fiscale contribuabililor în condiţiile urmãtoare:
- plata se face la termenul scadent sau cel puţin în 3 zile lucrãtoare de la data acestuia, angajatorul beneficiazã de reducere cu 7% aplicatã asupra datoriei sociale privind asigurãrile. Aceastã reducere conduce la diminuarea contribuţiei de la 30%, cota normalã, la 27,9%. Regula fiscalã impune ca reducerea acordatã sã fie transferatã asupra veniturilor din exploatarea care se impoziteazã la calculul profitului impozitabil, astfel avantajul social este diminuat.
- agenţiile economice creazã noi locuri de muncã şi încadreazã salariaţii cu contract individual de muncã pe duratã nedeterminatã. Reducerea este de 4% pentru încadrarea unui numãr de pânã la 10 salariaţi, 5% pentru încadrarea unui numãr de salariaţi între 11 şi 50, 6% pentru încadrarea unui numãr de peste 50 salariaţi.
Lunar, agenţii economici sunt obligaţi sã depunã „Declaraţia privind asigurãrile sociale, la care se ataşeazã şi copii de pe ordinele de platã.
Persoanele care desfãşuarã activitãţi exclusiv pe baza de convenţii civile de prestãri servicii suportã o treime din cota de contribuţie de asigurãri sociale, stabilitã anual pentru condiţii normale de muncã; şi de la 01 aprilie 2001, asiguraţii au fost obligaţi sã declare angajatorului, pe propria rãspundere dacã sunt încadraţi cu contract individual de muncã la alt angajator.
Contribuţia angajatului la FIASS este datoratã lunar de cãtre toate persoanele juridice ce utilizeazã forţa de muncã pe baza contractului individual de muncã. Baza de calcul este formatã din salariul efectiv realizat de salariaţii angajaţi cu carte de muncã. Contribuţia se calculeazã aplicând 7% asupra bazei de calcul. Este o cheltuialã deductibilã fiscal la calculul profitului impozabil şi se suportã pe rentabilitatea firmei. Plata se face lunar odatã cu lichidarea drepturilor salariale, dar nu mai târziu de 20 a lunii urmãtoare. Contabil, contribuţia angajatorului la FIASS, genereazã ecuaţia:
Contribuţia angajatului la FIASS este datoratã de toţi salariaţii angajaţi potrivit legii cu contract de muncã individual sau contract de prestãri servicii. Este achitatã lunar de cãtre angajatori şi suportatã de personalul angajat. Baza de calcul este formatã de salariul efectiv realizat. Se aplicã cota procentualã de 7% la baza de calcul. Termenul de platã este ziua lichidãrii drepturilor salariale aferente lunii precedente. Odatã cu plata contribuţie de cãtre angajatori, aceştia au obligaţia sã înlocuiascã şi sã depunã, funcţie de domiciliul societãţii „Declaraţia privind obligaţiile de platã pe luna … la Fondul iniţial al asigurãrilor sociale de sãnãtate” şi „Lista nominalã a persoanelor asigurate pentru care se plãteşte contribuţia de asigurare socialã de sãnãtate” ce cuprinde: numãrul curent, numele şi prenumele, codul numeric personal şi de asigurat.
