Referat EvoluŢia Cursului De Schimb Al Leului

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 04 August 2022

Descriere Referat

EVOLUŢIA CURSULUI DE SCHIMB AL LEULUI
Deprecierea monedei naţionale reprezintă o diminuare a valorii monedei in raport cu una sau mai multe valute si aceasta scădere de valorare rezulta din constatările efectuate pe piaţa valutara. Spre exemplu, daca la data de 1 octombrie 1995, costul unui dolar la casele de schimb era de 2100, iar la 30 octombrie era de 2600 lei, putem afirma case constata o depreciere a leului in raport cu dolarul SUA.
Cauzele deprecierii sunt reprezentate de inflaţie, de unele anticipări  de natura speculativa, de deficite pronunţate si de durata ale balanţei de plăţi. Daca luam in considerare si direcţia fluxurilor de capital, putem afirma ca ieşirile semnificative de capital străin dintr-o tara au drept efect si diminuarea valorii monedei acelei tari in raport cu alte valute.
Devalorizarea reprezintă consacrarea oficiala a micşorării valorii monedei naţionale in raport cu alte valute. In sensul strict al cuvântului, devalorizarea implica existenta unui aranjament valutar, a unei relaţii de valoare prestabilita in raport cu o valuta cum ar fi: dolarul, DST sau un coş de valute. Fata de un astfel de aranjament guvernul poate emite o lege prin care raportul de  preschimbare al monedei naţionale fata de alte monede este modificat in sensul diminuării valorii in unităţi de moneda naţională. Operaţiuni de acest tip ai fost realizate iniţial de Franţa in 1926 si Anglia in 1931. Ulterior, astfel de modificări, in sensul diminuării valorii-aur a monedei, au mai fost declarate de către tari făcând parte din FMI.
In continuare vor fi prezentate câteva din implicaţiile deprecierii:
- Pe plan intern se înregistrează scumpirea mărfurilor procurate prin import datorita preţului mai mare ( in unităţi de moneda naţională) a valutelor necesare pentru cumpărarea de mărfuri de la furnizorii externi. Creşterea preţului produselor importate contribuie la intensificarea inflaţiei, diminuarea importurilor. In general, deprecierea este nepopulară deoarece provoacă scumpiri si , indirect o scădere a oferte de produse de calitate provenite din import. De subliniat este si faptul ca o devalorizare declanşata la timp evita pierderile de capital generate de cheltuirea rezervelor efectuate de banca centrala in vederea menţinerii pe piaţa a unui curs de schimb artificial;
- Pe plan extern, deprecierea este condiţionata, in general, favorabila exportatorilor, întrucât ei pot vinde la preturi mai mici, mărind astfel gradul de competitivitate al produselor exportate, fără ca ieftinirea (in valuta) sa afecteze profitul.         Aceasta, împreuna cu diminuarea importurilor, contribuie la echilibrarea balanţei comerciale. 
       Legat de deprecierea anticipata privind o moneda convertibila, apare drept profitabila utilizarea acesteia pentru plata in contractele de import, deoarece in viitor se preconizează ca la data efectuării plătii importul va deveni mai „ieftin”. Pe de alta parte o depreciere continua a monedei  naţionale este perceputa ca un semnal negativ pentru investitorii străini, ca de altfel si pentru organismele financiare internaţionale, considerându-se ca economia este scăpata de sub control. 
In ceea ce priveşte influenta asupra venitului naţional, se poate afirma, cel puţin la prima vedere, ca prin posibilităţile mărite de impulsionare a exportului real si de descurajare a importului real ( cu implicaţii favorabile de creştere a locurilor de munca in producţia exportabila sau de înlocuitori autohtoni ai importurilor), deprecierea are efecte benefice de creştere a venitului naţional.
        De asemenea, daca se continua aplicarea unei astfel de politici si după ce obiectivul echilibrării balanţei de plăti a fost realizat ( excedentul exporturilor asupra importurilor, favorizat de devalorizare, permite aceasta), se poate ajunge la acumularea de rezerve in valuta la un preţ care, pe termen lung, poate apărea ca fiind întreţinut artificial la un nivel nejustificat de ridicat.
       Aşadar influenta deprecierii asupra venitului naţional este pozitiva doar in condiţiile in care indicele raportului de schimb nu scade, balanţa de plăţi tinde spre echilibru, rezervele valutare sunt consolidate la un preţ, in monedă naţională, rezonabil.
        Aprecierea reprezintă contrar deprecierii, o întărire a monedei naţionale in raport cu o valuta străina sau cu un cos de astfel de valute. Intre factorii care determina aprecierea monedei naţionale in raport cu alte monede străine, mai ales in cazul unor valute deplin convertibile in condiţiile de stabilitate a preturilor se poate menţiona: creşterea ratei dobânzii, anticiparea deprecierii unor valute străine, deflaţia. 
      Revalorizarea semnifica recunoaşterea oficiala prin emiterea unor legi prin care moneda naţionala are o valoare declarata mai mare in raport  cu alte monede străine. Astfel raportul de preschimbare se modifica in favoarea monedei naţionale in sensul ca, oficial, preţul in unităţi de moneda naţionala al unor valute străine scade.  Ca si in cazul devalorizării, se considera existenta unor acorduri valutare in raport cu care acceptarea oficiala a modificării valorii monedei este declarata. Revalorizări au loc mai rar un exemplu poate fi acela al încercării de revalorizare a yenului din anul 1971.
        Efectele aprecierii se resimt, in primul rând, in domeniul importurilor care sunt încurajate de posibilitatea procurării mai ieftine a valutei necesare plătii furnizorilor externi. Întreprinderile care utilizează materii prime, subansamble, din import sunt, de asemenea, favorizate. Posibilitatea de a încheia contracte de export care sa stipuleze plata intr-o moneda in curs de apreciere este profitabila pentru cel care va incasa. Nu se recomanda o astfel de moneda pentru contracte de import.
        Faptul ca in urma aprecierii sau revalorizării monedei naţionale costurile exprimate in valuta altei tari ( in raport cu care moneda naţionala se întăreşte ) devin mai mari face ca exporturile sa-si găsească mai greu cumpărători sau, daca este menţinut preţul, sa devină mai puţin profitabile, ceea ce face ca exporturile sa fie descurajate. Ca urmare, balanţa comerciala risca sa devină pasiva. Deseori, calitatea înalta a produselor, ca si pieţele câştigate fac ca exporturile sa se menţină.
      La constatarea aprecierii sau deprecierii unei valute in raport cu altele este necesar sa dispunem de un volum suficient de mare de date întrucât, de regula, evoluţia cursului de schimb descrie, pe termen scurt, frecvente sinuozităţi.

Deprecierea si aprecierea dolarului american
  O devalorizare a dolarului american in raport cu alte monede convertibile declanşează o seria de implicaţii începând cu faptul ca preturile exprimate in alte monede tari cum ar fi mărcile sau lirele sterline scad, iar pentru alte tari decât SUA importurile exprimate in dolari devin mai profitabile, mărindu-se, ca urmare cererea. Aceasta face ca preturile mărfurilor cerute mai insistent sa crească.
       Daca, dimpotrivă, dolarul se apreciază, acesta va provoca creşterea preturilor exprimate in mărci, lire, yeni, etc., cerere de mărfuri va scădea, dar nu si pentru firmele americane care devin interesate in realizarea de importuri. O serie de tari, si cu deosebire cele exportatoare de materii prime, vor incasa mai putini dolari, ceea ce le va obliga fie sa forţeze exporturile, fie sa diminueze importurile. 
Probleme specifice monedelor tarilor in curs de tranziţie
Cursul de schimb al monedei naţionale a  devenit si pentru tarile aflate in tranziţie spre economia de piaţa un indicator urmărit cu maxima atenţie. Acesta in condiţiile in care s-a renunţat si in aceste tari la regimul de curs fix in favoarea celui flotant. Aceasta trecere s-a realizat in cele mai multe dintre tarile din centrul si estul Europei intr-o forma graduală. Problemele specifice economiilor in tranziţie, privite din unghiul pieţei valutare, sunt generate îndeosebi de liberalizarea preturilor si inflaţia care a urmat acestui proces. In paralel, desfiinţarea vechilor debuşee a confruntat comerţul exterior, in general, si exportul in special cu cerinţele pieţelor concurentiale, ceea ce a afectat echilibrul balanţei comerciale . La aceasta s-a adăugat lipsa de capital si fragilitatea sistemului bancar. Ca urmare, au apărut dificultăţi in retehnologizarea sau reprofilarea agenţilor economici, ceea ce a prelungit, cu tendinţa de a deveni cronica, starea deficitara a balanţei de plaţi. Consecinţele asupra cursului de schimb nu s-au lăsat aşteptate , in sensul înregistrării de deprecieri  succesive ale monedei naţionale.

De menţionat in continuare este faptul ca deprecierea continua a cursului de schimb al leului s-a datorat unui ansamblu de cauze de genul celor arătate anterior, care sunt exprimate de „indicatori de analiza” precum: 
deficitul balanţei de plaţi – deficit care, dacă nu poate fi susţinut de rezervele valutare sau de împrumuturi externe, „obliga” la devalorizare;
rezervele valutare si evoluţia lor prezintă interes in analiza cursului de schimb atât pentru faptul ca constituie sursa de acoperire a deficitului balanţei de plăţi, cat si pentru faptul ca semnalează atât o cerere mare de valuta din partea agenţilor economici si a populaţiei cat si neîncrederea in moneda naţională;
datoria externa, precum si direcţia pe care o iau împrumuturile externe (spre consum sau spre investiţii) reprezintă, de asemenea, un indicator care poate fi pus in corespondenta cu evoluţia cursului monedei naţionale.
 
La aceşti indicatori se mai adaugă:
rata inflaţiei – data fiind legătura ei directa cu puterea de cumpărare a monedei;
rata dobânzii ale cărei semnale sunt uneori determinante pentru evoluţia preturilor valutelor importante.
Indicatorii menţionaţi au evoluat in aşa fel încât cele mai frecvente modificări ale cursului de schimb au fost cele de depreciere.
  
Politici economice legate de cursul de schimb
Cursul de schimb poate fi privit ca instrument de ajustare a problemelor legate de relaţiile economice cu străinătatea. Astfel de probleme pot fi rezolvate fie prin finanţarea deficitului sau surplusului  balanţei de plaţi prin modificarea rezervelor valutare soluţie care este la îndemâna tarilor cu  valuta deplin convertibila, fie prin controlul cursului de schimb alternând perioadele de îngheţ cu cele de flotare libera a cursului in vederea realizării unor obiective de politica economica. 
     O prima posibilitate mai tranşantă de realizare a politicii cursului de schimb consta in opţiunea pentru unul dintre regimurile de curs de schimb, avându-se in vedere avantajele si dezavantajele fiecărui tip de curs. Astfel avem in vedere:
- Regimul de curs fix, care prezintă avantaje legate de stabilitate, încrederea in moneda a exportatorilor si importatorilor, eliminarea efectelor perturbatoare ale speculei, dar si dezavantajul îndepărtării preturilor de la valoare cu consecinţe grave asupra eficientei si structurării economiei;
- Regimul cursului flotant controlat, indicat tarilor in curs de dezvoltare, întrucât limitează riscurile si încurajează comerţul exterior;
- Regimul cursului de flotare pura , care este indicat economiilor dezvoltate, cu resurse deosebite.
Descarca referat
  • Specificatii Referat EvoluŢia Cursului De Schimb Al Leului :

    • Tema: EvoluŢia Cursului De Schimb Al Leului
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 9 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 477 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: evolutia, viitor, intreprindere, antreprenor, ron,