1935 este anul in care s-a nascut Parcul national Retezat pentru ca dupa 45 ani sa fie inclus in reteaua stabilita la nivel mondial a rezervatiilor biosferei.
Ca natura trebuie protejata este un lucru stiut si de cei mici. De ce insa si mai ales de ce nu se intampla acest lucru este problema celor mari. Cat este dezinteres si cat este indiferenta sau chiar necunoastere ? daca tot vorbim de cunoastere, trebuie sa precizam faptul ca o buna parte din Parcul national Retezat (1800ha) este rezervatie stiintifica, doar Comisia monumentelor naturii permitand accesul in aceasta zona.
Pe cat de inedita le este denumirea – floare de colt, strugurii ursului sau sangele voinicului – pe atat sunt de frumoase si de rare aceste minunate flori. Se incearca protejarea lor prin declararea lor monumente ale naturii si deci prin pedepsirea (cu amenda, sau morala a celor care s-ar putea eventual autoinvinovati) culegerii sau distrugerii lor.
Carpatii Meridionali sunt fericitii gazduitori ai Muntilor Retezat, destinatia preferata a celor impatimiti de drumetii montane. Aflati la peste 2500m, atat varful Papusa, varful Peleaga cat si varful Retezat impresioneaza prin maiestuozitatea lor. Dar zona este deosebita datorita multor alte atractii precum lacurile glaciare prezente aici sau lacul de acumulare de la Gura Apei
Muntii Retezat sunt vizitati fara incetare pe tot parcursul anului: vara el ofera racoarea pe care cu totii ne-o dorim, o frumusete unica prin verdele sublim al muntilor, prin frumosul univers floral, iar iarna el este raiul schiorilor datorita stratului gros de zapada care se mentine chiar si primavara.
Extras din referat:
“"Putine nume de munte evoca impresii mai profunde de pribegii turistice, naturalistice si vânatoresti, ca RETEZATUL. Rar un masiv care sa te vrajeasca mai mult cu peisagiile-i de cea mai autentica salbaticie, sa te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele-i minunate, prin vânatul extraordinar si mai ales prin grandioasele fenomene glaciare: caldari, iezere, morene." "Vegetatia Retezatului, deosebit de îmbelsugata, este înca foarte putin modificata de om, e pe alocuri aproape virgina." "Este firesc, ca în marea împaratie a acestui masiv salbatic, - abia de o jumatate de veac exploatat vânatoreste, putin umblat de turme si abia în ultimi 40 de ani atins de securea exploatatoare de paduri - sa se fi pastrat bine fauna mare si cu atât mai vârtos vietatile marunte. Ursii erau stapâni temuti ai acestor codrii întinsi, pâna nu de mult, si mai sunt înca si astazi." "Mai este oare nevoie, dupa aceste amanunte sa constatam, ca Retezatul este din toate punctele de vedere, geologic si geografic, botanic si zoologic, ca si vânatoresc, un pamânt sfânt pentru stiinta, în întregimea sa un monument sacru al naturii cum nu mai exista alte masive la fel în România?" (Extrase din: BORZA AL.,1937, Retezatul-Parc National al României. România-Revista Oficiului National de Turism (ONT), anul II, nr. 8 august, pp. 15-16)".
