Termenul de grup a pătruns în limba română din limba franceză . Acesta circulă sub doua forme- grup şi grupă- ambele semnificând aproximativ acelaşi lucru: ansamblu sau colectiv de oameni având o sarcină sau un scop comun. Trăsătura comună a grupurilor este faptul că constituie o pluralitate de indivizi, intr-o solidaritate mai mult sau mai puţin accentuata. Pentru a afla natura grupului trebuie sa avem in vedere numeroase criterii cu care putem defini grupul. Acestea ar fi: gradul de organizare, funcţia sa, felul de interacţiune dintre membrii si distribuţia rolurilor, felul de a trai in interiorul grupului (normele comune). În acest fel se pot preciza prezenta dimensiunilor structurale, funcţionale si psihologice in definirea grupului.

„O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie în vieţile noastre, şi peste tot, oamenii orbi încearcă s-o orbească. Această civilizaţie nouă aduce cu sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă, de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi conflicte politice şi, dincolo de toate acestea, o conştiinţă modificată. Elemente ale acestei civilizaţii noi există de pe acum. Milioane de oameni îşi acordă vieţile cu ritmurile de mâine. Alţii, îngruziţi de viitor, preferă fugă disperată şi zadarnică în trecut şi încearcă să restabilească lumea muribundă care le-a dat naştere. Zorile acestei noi civilizaţii sunt cel mai exploziv fenomen din cursul vieţilor noastre. Sunt fenomenul principal- cheia pentru înţelegerea anilor imediat următori.