Prin noţiunea de ocrotire părintească se desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acordate de lege părinţilor pentru a asigura creşterea şi educarea copiilor minori. Instituţia ocrotirii părinteşti este tratată în titlul III, capitolul I, secţiunea I din Codul familiei sub denumirea de “Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori”, care se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate. Ea înlocuieşte instituţia “puterii părinteşti” din vechea legislaţie (art. 325-341 Cod civil) care era definită ca totalitate a drepturilor acordate de lege părinţilor asupra persoanei şi bunurilor copilului, atât timp cât acesta este minor şi neemancipat.

Tema de cercetare pe care am ales-o se referă la rolul important al familiei în integrarea socială a copiilor cu C.E.S. Am ales această temă de cercetare deoarece consider că fiecare copil are dreptul la educație, indiferent de dizabilitățile pe care le are. Acești copii merită să li se acorde o șansă pentru a se integra din punct de vedere social și a se bucura de oportunitățile oferite de viață.