Spectrofotometria este o metodă optică de determinarea a concentraţiilor constituenţilor existenţi într-o probă dată.

       Spectrofotometria reprezintă măsurarea cantitativă a spectrelor de absorbţie / emisie ale unei substanţe. Substanţele care absorb radiaţii aparţinând domeniului vizibil se vor colora în culori complementare. Acest fapt face posibilă determinarea cantităţii de lumină absorbită de către soluţie, intensitatea radiaţiei transmise fiind proporţională cu concentraţia speciilor absorbante din soluţia analizată. 

     Această metodă se bazează pe iradierea probei de analizat cu un fascicol de radiaţii electromagnetice, a cărui putere radiantă se micşorează la ieşirea din sistem în funcţie de natura şi concentraţia speciilor absorbante.

        Spectroscopia este o denumire generică dată unei clase de procedee şi tehnici experimentale prin care  se urmăreşte şi se cuantifică efectul absorbţiei sau emisiei de energie de către o probă supusă analizei chimice calitative şi/sau cantitative. La folosirea spectroscopiei în analiza chimică calitativă scopul spectroscopiei este acela ca dintr-un spectru să se obţină informaţii despre proba analizată precum: structura internă, compoziţie, dinamică.

       Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă cu analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV-VIS a substanţelor organice sau anorganice în stare lichidă.  Din cauză că în domeniul UV-VIS nu toate substanţele sau elementele chimice au spectre de absorbţie cu maxime clare analiza calitativă nu este atât de reprezentativă ca cea cantitativă. 

        Un spectrofotometru  sau un colorimetru utilizează transmiterea luminii printr-o soluţie pentru determinarea concentraţiei unui solut în soluţia respectivă. Radiaţia ectromagnetică  emisă într-un spectru electromagnetic este desfăcută prin refracţie pe o prismă sau pe o reţea de difracţie Tn în scopul evidenţierii precise a lungimilor de undă specifice diferitelor elemente, ioni, radicali sau molecule. La folosirea spectroscopiei în analiza chimică calitativă se realizează corelarea lungimilor de undă a spectrelor obţinute cu spectre etalon. La analiza chimică cantitativă se foloseşte dependenţa dintre intensitatea emisiilor spectrale specifice şi concentraţia elementelor sau substanţelor din compuşi sau amestecuri de compuşi.

          Un fascicol de radiaţii de intensitate I0,ce străbate sub o incidenţă normală un strat absorbant, pierde o parte din energia sa radiantă prin reflexie Ir iar o parte din aceasta este absorbită de către sistem Ia. 

Metoda de analiză  chimică a alimentelor prin spectrofotometrie este o metodă care are la bază legea LAMBERT-BEER.