Ca multe basme, „Jack și vrejul de fasole” are o istorie complicată și curioasă. Povestea a fost popularizată în 1845 de Henry Cole și a fost rescrisă de Joseph Jacobs în basmele sale engleze în 1890. Versiunea lui Joseph Jacob este mai populară în zilele noastre, deoarece se crede că versiunea sa a fost cea mai apropiată de versiunea orală. Potrivit cercetătorilor, povestea a luat naștere în urmă cu mai bine de cinci milenii și se bazează pe formatul antic (arhaic) larg răspândit al poveștii. Basmul își are originea între 4500 î.Hr. și 2500 î.Hr, la fel ca Frumoasa și Bestia și Rumpelstiltskin, acest basm pare să aibă mii de ani.
Basmul cult este o specie a genului epic, în proză, de întindere medie, în care se prezintă lupta dintre forțele binelui și forțele răului, luptă în care de obicei binele învinge răul. Specific basmului este fabulosul, acceptat încă de la început de către cititor.
Jack și vrejul de fasole este un basm cult, deoarece este scris de un autor al cărui nume este cunoscut, spre deosebire de basmele populare ai căror autori nu sunt cunoscuți. În basmul cult, personajul principal nu este un supererou, înzestrat cu puteri supranaturale, cum se obișnuiește în basmele populare, ci un copil obișnuit, cu calități și defecte, în cazul acesta Jack. Despre el, autorul spune că ,,era cam nechibzuit și risipitor” și că ,,nu voia să muncească”.
O altă trăsătură a basmului cult este apariția cifrei magice, 3. În acest basm, Jack a urcat de 3 ori pe vrejul de fasole și tot de trei ori a săvârșit actul furtului. La prima urcare a furat un sac cu galbeni, la ce-a de-a doua urcare a furat găina care făcea ouă de aur, iar la ultima urcare, Jack a furat harpa.
Aspectul cult al basmului se observă cu ușurință și în încheierea lui. Clasicele formule de încheiere sunt înlocuite de morală. Aceasta îi aduce pe copii cu picioarele pe pământ și-i convinge de schimbarea produsă în viața lui Jack după ce și-a îndeplinit misiunea, motivându-i și pe ei să procedeze la fel ,,Jack o rugă pe mama lui să îl ierte pentru toate necazurile și supărările pricinuite, promițându-i din inimă să fie respectuos și ascultător pe viitor. Și, într-adevăr, se ținu de cuvânt căci, de atunci, băiat mai iubitor, mai vrednic și mai ascultător ca el nu cred să fi fost altul pe pământ.”
În basmele moderne nu mai apar zmei și balauri, forțele malefice fiind și ele diminuate, deoarece oamenii nu mai cred atât de mult în supranatural. În acest basm, zmeul este înlocuit cu uriașul care devine simbolul lăcomiei și al egoismului: mănâncă și bea fără măsură, în timp ce săracii mor de foame.
Tema basmului reliefează antiteza dinte povestea unui băiat care trăia într-o sărăcie cruntă împreună cu mama sa și bogăția, lăcomia uriașului. Jack plantează un bob de fasole, din 2care se înalță un vrej gigantic, și se urcă în casa uriașului de la care fură un sac plin cu bani de aur, găina care face ouă de aur și harpa fermecată.
Titlul este redat de numele personajului principal și eponim „Jack”. Acțiunile acestuia sunt cauzate de motivul care apare în titlul basmului „și vrejul de fasole”: curiozitatea lui Jack, îl face să urce pe vrej, acțiune de la care pornește aventura inițiatică. Dorind să-și mulțumească mama, Jack își propune să-și îmbunătățească statutul socioeconomic.
