Opera literară ,,O scrisoare pierdută’’ s-a jucat cu un succes răsunător pe scena Teatrului Național din București, în anul 1884 și este a treia piesă dintre cele scrise de dramaturg, o capodoperă a genului dramatic. Dramaturgul mizează pe obiectivitate, acțiunea este ancorată în actualitatea vieții, înfățișând diverse aspecte sociale, personajele sunt tipice, iar forma adoptată este una echilibrată, punându-se accent pe exactitatea exprimării. De aceea, și viziunea despre lume este una obiectivă și stârnește râsul prin contrastul dintre aparență și esență. Personajul, ca element esențial al structurii unei comedii, participă la acțiune și se încadrează unei anumite tipologii, stabilind anumite relații și fiind purtătorul mesajului dramaturgului.