6. Dirijarea învăţării, însuşirea noilor cunoştinţe
Textul pcricopei evanghelice „Si în zilele acelea a ieşit poruncă de la cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut mai întâi pe când stăpânea în Siria Quirinius. Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Şi s-a suit si losîf din Galileea, din cetatea Nazarct, în ludcca, în cetatea lui David, care se numeşte Betlecrn, pentru că era din casa şi din seminţia lui David, să se înscrie cu Măria, cea logodita cu el, fiind grea. Şi pe când era acolo, s-au împlinit zilele ca să nască. Si a născut pe fiul său cel întâi născut şi 1-a înfăşat şi 1-a culcat în iesle, pentru că nu avea loc în casa de oaspeţi.
Şi erau nişte păstori în noaptea aceea stând pe câmp şi făcând de strajă împrejurul turmei lor. Şi iată un înger al Domnului a stătut înaintea lor şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor şi s-au înfricoşat cu frică mare. Şi Ic-a zis îngerul: nu vă temeţi, că iată vă binevestcsc bucurie marc, care va fi pentru tot poporul, că vi s-a născut astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi aceasta vă va fi semn: veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle.
Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoirc. Si cum s-au dus de la ei îngerii !a cer, păstorii au zis unii către alţii: să mergem dar până la Betleem şi să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut, pe care Domnul ni L-a descoperit.
Şi au venit degrabă şi au aflat pe Măria şi pe losif şi pruncul culcat în iesle. Şi văzând, au spus ce li s-a grăit despre pruncul acesta. Şi toţi care au auzit s-au mirat de cele ce le-au spus păstorii; iar Măria păstra toate cuvintele acelea, punându-le în inima sa. Si s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, precum li se spusese" (Luca 2, 1-20).
Explicarea textului După cum vedem din relatarea Naşterii Domnului, evenimentul este prezentat de Sfântul Evanghelist Luca într-un cadru istoric bine determinat, care motivează în acelaşi timp naşterea la Betleem şi nu la Nazaret. Astfel, evenimentul istoric al Naşterii Domnului în Bctlccm este determinat de recensământul populaţiei în întreg imperiul roman făcut de împăratul Octavian Augustus, în timp ce în Siria stăpânea Quirinius.
Se ştie prea bine din istoric că împăratul Octavian, nepotul lui luliu Cezar, supranumit „Augustus", adică „Sacrul", sau „Ilustrul", domnind între 27 în.Hs. şi 14 d.Hs., făcea tot la 14 ani.
Recensamantul populatiei din imperiu, pentru a urmari o echitabila repartitie a impozitelor.
Imparatul insusi tinea evidcnta recensamintelor. Recensamantul in Palestina a fost ordonat de reprezentantul imparatului, de guvernatorul (proconsulul) Siriei, Publius Sulpicius Quirinius, care conduce Siria in doua randuri, incepand din anul 10 in.Hr. si 9 d.Hr. Evanghelistul Matei vine cu precizarea ca Nasterea Domnului a avut loc ,,in zilele regclui Irod". Intrucat nu platca impozit Romci, fiindca purta titlul de ,,rege asocial" (rex socius), Irod a primit cu larga inima sa sc faca acest rccensamant in tara lui.
Recensamantul ordonat de Octavian Augustus a obligat pe fiecare locuitor sa se deplasezc la locul de obarsie al ncamului sau. Si cum losif si Maria erau din neamul lui David, cu obarsia in Betlcem, parasesc Nazaretul, situat in provincia Galileii si vin in provincia ludeca, la Betlecm, orasul situat la 10-12 km sud de Icrusalim. Sc mai numea si ,,Cctatea lui David", fiindca aici s-a naseut cu o mie de ani in urma regcle David. Dupa rcintoar-cerea din robia babilonica, multi din descendcntii familiei davidice se stabilesc si in altc localitati din Palestina, precum stramosii lui losif si Maria s-au asezat in Nazaretul Galileii.
Dupa un drum lung si grcu, din Nazaret si pana in Betleem, aproximativ 150 km, negasind aici loc in casele de oaspeti, si ,,implinindu-se zilele ca sa nasca", Fecioara Maria a naseut pe Mantuitorul lumii mtr-o icslc. L-a infasat si L-a culcat aiei. Co-mentand aceasta, Sfintii Parinti accentueaza marea smerenic in care s-a imbracat Fiul lui Dumnezeu inca de la Nasterea Sa. ,,Toa-tc prin Dansul s-au facut si fara de El nimic nu s-a facut din tot ce s-a facut" (loan 1, 3), dar El vine la noi ca om, nu in palate, nici in lux, ci in cea mai coplesitoare umilinta. De aceea, smerenia Lui este cu atat mai mare, cu cat locul din care El a coborat este mai inalt...
Primii care L-au intampinat pe Pruncul nou-nascut pentru mantuirea noastra au fost pastorii. Ei stateau pe camp si faccau de paza noaptea imprejurul turmei lor, probabil langa Icrusalim, ca angajati ai templului spre a crestc oile si mieii folositi ca jertfe. Nu este msa intamplatoare aceasta coincidenta, fiindca si Fiul Omului ca o ,,oaie se va aduce sprc junghiere", El, care va fi ,,pastorul eel bun al oilor".
Pastorii nu fac insaparte din clasele stapanitoare, sau suspuse ale societatii. Ei erau cei mai modesti dintre oameni. Si poate tocmai de aceea au fost alesi ei sa fie primii care sa intampine pe Mcsia, Este inca o implinire a mesajului Buneivestiri aratat prin cuvintele Sfintci Fccioare.
