Litoralul romanesc constituie tema acestui proiect, un referat completat de o ampla prezentare in PowerPoint cu 20 de slide uri.
Suntem o tara binecuvantata cu zone extraordinare: munte, mare, dupa preferintele fiecaruia. Este deja o cutuma pentru foarte multi romani sa mearga la mare de 1 mai, dar macar un weekend pe an incercam cu totii sa ajungem la mare. De ce vrem la mare? E doar distractie sau e sanatate curata? Cu ce ne putem umple timpul in afara de inotatul in apa marii, plimbarile pe plajele fierbinti si admiratul superbelor rasarituri de soare?
Agentiilor de turism le revine sarcina poate cea mai dificila, aceea de a valorifica la maxim atat potentialul natural cat si cel antropic al Marii Negre. Vom vorbi asadar in acest proiect despre Farul Genovez, despre Cetatea Histria, despre Muzee si fel de fel de edificii culturale, dar si despre lacurile si pesterile care dau un plus de farmec acestui mic paradis romanesc.
Extras din referat:
"Cazino Paris Constanta
Cazinoul este una dintre primele caldiri ridicate la Constanta, aproape imediat dupa ce acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si nu s-a mai numit Kustenge. Istoria Cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria Mama. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta, captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al orasului.
Intre peretii sai de lemn Cazinul adapostea o sala de dans, doua sali de lectura unde vilegiaturistii puteau citi ziarele locale si reviste, precum ,,Telegraf", ,,Figaro" si ''L'Ilustration", doua sali de jocuri si o terasa la malul marii. Terasa era locul preferat da intalnire al marinarilor, turistilor si a elitei constantene, deoarece aproape in fiecare seara de vara aici se organizau baluri, valsandu-se in acordurile muzicii fanfarei militare. Tot aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta. In anul 1890 s-a pus problema constructiei definitive a Cazinului. Inceperea lucrarilor a fost tergiversate pana in anul 1891, cand o furtuna puternica a distrus in mare parte cladirea din lemn a Cazinului, iar primaria a ajuns la concluzia ca este mai ieftin sa ridice o noua cladire decat sa o repere pe cea veche.
Locul noului local va fi mutat insa de langa Farul Genovez cam in zona unde este amplasat actualul edificiu. Cea de-a doua cladire a Kursaalului, terminate in 1893, era tot o constructie din paianta, sustinuta de piloti din lemn si compusa dintr-o sala de dans, mai multe camere si o terasa catre mare.
Vorbind despre Cazinul sfarsitului de veac XIX, scriitorul Petru Vulcan spune: ,, Indata la inceput ne atrage pavilionul de petrecere, ale carui picioare se ridica din valuri, cata vreme veranda e impinsa deasupra marii. Inlauntru canta muzica si parechi vesele danseaza bostonul; din afara lampioane atarnate srpe mare fac o lumina feerica, sub care dame si domni converseaza intim, desfatandu-se in marea dinaintea lor, ca-n o mie si una de nopti.''
Inca de la inceputul constructiei sale, Primaria Constanta si-a pus problema rentabilitatii Cazinoului. Initial el a fost inchiriat unui antreprenor, dar ulterior Consiliul Comunal a hotarat sa-l exploateze in regie proprie. Dupa ce a constatat ca cheltuielile abia sunt acoperite de venituri, primaria a oferit iarasi spre inchiriere Cazinoul.
In perioada interbelica Cazinoul a revenit la destinatia sa, reluand sirul povestilor pasionante derulate intr-un spatiu de lux, in jurul meselor de joc.
Astazi, Cazinoul continua sa existe fastuos la malul marii, in asteptarea stralucirii de alta data."