Eseu bine structurat și închegat, care atinge toate caracteristicile operei în cauză, pentru o notă maximă la Bacalaureat.

Schita cuprinde elementele de baza (titlu , tema , perspectiva )pe care trebuie sa le cuprinda un eseu complex pentru bacalaureat. Ideile vin dezvoltate in viziunea fiecaruia. La sfarsit contine si subiectul operei. Usor de retinut sub forma de schita/schema.

Prezentarea si exemplificarea modurilor de expunere prezente in nuvela "Alexandru Lapuneanul" de Costache Negruzzi

Compoziţia nuvelei, riguros construită, se bazează pe conflictul dintre Alexandru Lăpuşneanul, venit pentru a doua oară pe tronul Moldovei şi boierii care-l trădaseră în prima domnie. Acest conflict este deosebit de puternic şi se caracterizează mai ales prin pornirile pătimaşe ale voievodului împotriva marii boierimi, care iau diverse forme, de la imputări şi ameninţări, la torturi şi ucideri. Rigoarea compoziţiei a făcut ca nuvela să fie comparată cu o dramă, fiecare capitol având configuraţia unui act într-o piesă de teatru. Capitolele sunt precedate de motto, sintetizând sugestiv conţinutul acestora:”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu”, „Ai să dai samă, doamnă”, „Capul lui Moţoc vrem” şi „De mă voi scula, pre mulţi am sa popesc şi eu...”

Alăturarea celor doi termeni („literatură” și „violență”) poate părea destul de neadecvată, la o primă vedere. Însă literatura este un domeniu în care motivul violenței este foarte des întâlnit, iar această alăturare este un subiect care a suscitat o serie de discuții interesante.

„… pentru ţăranul nostru pământul nu e un obiect de exploatare, ci o fiinţă vie, faţă de care se nutreşte un sentiment straniu de adoraţie şi de teamă. El se simte zămislit şi născut din acest pământ ca o plantă fermecată care nu se poate stârpi în vecii vecilor. De aceea pământul este însuşi rostul lui de-a fi. Pământul nostru are un glas pe care ţăranul îl aude şi-l înţelege.” 1 Lovinescu denunţa excesul de literatura rurală, excesul de perspectivă socială, individualismul semănătorist, lipsa de realism. Deşi promovează cu deosebire literatura citadină, subiectivă şi intelectuală ca forme de sincronizare cu metodele vest-europene, salută cu entuziasm apariţia romanului Ion, de Liviu Rebreanu, care, pornind de la o tematică rurală şi socială, depăşeşte decisiv orientările semănătoriste si cele poporaniste.” G.Călinescu spunea că „Liviu Rebreanu este un mare scriitor şi pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produsese.2 Romanul lui Liviu Rebreanu reprezintă realizarea integrală a idealului semănătorist. Ceea ce nu au reuşit să dea tendinţă agresivă şi lirismul romantic al acestei şcoli literare, ne-a dat realismul lui Rebreanu : epopeea ţărănimii noastre prinse în celula vieţii unui sat ardelean.

În această lucrare ne propunem să prezentăm o scurtă monografie a lui Ioan Slavici, alcătuită de către marele critic literar George Călinescu în volumul “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”.

Caracterizarea personajului Ghita din nuvela ,,Moara cu noroc" a lui Ioan Slavici care creaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, orice abatere de la principiile etice fiind sanctionate de autor.

Ioan Slavici creaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, orice abatere de la principiile etice fiind sanctionate de autor.

Aparuta in volumul de debut „Nuvele din popor” din 1881, „Moara cu noroc” este o nuvela realista, de factura psihologica, naratorul omniscient apeland la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica, precum dialogul, introspectia constiintei si a sufletului, autoanaliza si autointrospecia, monologul interior.

Comentariul ''Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi, comentariu simplificat avand toate cerintele necesare pentru acordarea punctajului maxim