În 1991, au fost promulgate legea bancara şi legea privind statutul BNR. Acestea au intrat în vigoare în mai 1991, şi ele au condus la stabilirea unui sistem bancar pe doua nivele. Conform noii legislatii, BNR a fost desemnata „unica institutie autorizata sa emita însemne monetare” şi singura autoritate responsabila cu politica monetara, valutara, de plati şi de credite. Noua legislatie a conferit de asemenea BNR autoritatea de a reglementa, supraveghea şi controla activitatea în sistemul bancar. În acelaşi timp, au fost înfiintate banci comerciale sub forma de societati pe actiuni, în conformitate cu Legea Societatilor Comerciale şi cu Legea Bancara nr. 33/1991. La sfârşitul lui 1991, a fost înfiintata BancPost, o alta banca de stat. Treptat au aparut noi participanti pe piata, inclusiv sucursale sau filiale ale unor banci multinationale cum ar fi ABN AMRO, Citibank, ING Bank, United Garanti, care au adus o noua expertiza pe piata româneasca în formare. 

Banca Nationala a României 

BNR este banca centrala şi are ca atributii acordarea autorizatiilor, supravegherea şi reglementarea intregii activitati bancare în România. BNR aplica politica monetara, corectand şi protejând valoarea monedei nationale. 

    Pentru nerespectarea reglementarilor sale, BNR poate aplica sanctiuni bancilor care functioneaza în România şi le poate obliga sa ia masurile necesare de remediere a acestor încalcari, inclusiv prin limitarea operatiunilor bancare şi ridicarea autorizatiei de functionare. BNR are dreptul sa supuna bancile unui regim special de supraveghere şi administrare în vederea redresarii situatiei financiare. 

    De asemenea, BNR stabileşte şi monitorizeaza politica valutara în România, în cooperare cu alte institutii ale statului. În acest scop, BNR raspunde de implementarea tuturor legilor şi regulamentelor în ceea ce priveşte operatiunile valutare, inclusiv, fara a se limita la, emiterea de ordine şi circulare privind efectuarea şi controlul tranzactiilor valutare si autorizarea anumitor tranzactii pe pietele valutare etc. 

BNR este condusa de un Consiliu de Administratie format din noua membri în frunte cu Guvernatorul. Din Consiliul de     Administratie fac parte Guvernatorul, trei viceguvernatori şi alti cinci administratori. Administratorii şi Guvernatorul sunt numiti de catre Parlamentul României la recomandarea comisiilor de specialitate ale Camerelor Parlamentului pe termen de sase ani, putând fi realeşi. Consiliul de Administratie decide masurile care trebuie aplicate în domeniile monetar, valutar, de credit şi plati. 

    Potrivit Legii Bancare(Legea 58/1998), activitatea bancara în România se desfaşoara prin institutii de credit autorizate de BNR - entitati care desfaşoara cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi de acordare de credite în cont propriu, precum si entitati emitente de moneda electronica. Bancile comerciale functioneaza în prezent conform prevederilor Legii Societatilor Comerciale şi ale Legii Bancare. Conform Legii Bancare, bancile pot fi înfiintate doar ca societati pe actiuni, autorizate de BNR, cu capital social varsat în întregime în numerar la momentul subscrierii. In ceea ce priveste bancile straine, acestea isi pot desfasura activitatea in Romania prin intermediul filialelor – care sunt persoane juridice romane, avand acelasi regim juridic cu bancile romanesti autorizate -, prin intermediul sucursalelor – autorizate si acestea de BNR - si al reprezentatelor - notificate BNR, care insa au posbilitatea de a desfasura doar anumite tipuri de activitati. Legea bancara întareşte controlul BNR asupra bancilor comerciale şi instituie auditul acestora la standarde internationale. 

    Nivelul minim de capital pentru bancile – persoane juridice romane - este stabilit prin regulamentele BNR. În prezent, limita minima a capitalului social si a fondurilor proprii ale unei banci autorizate sa functioneze in Romania este de 370 miliarde Lei. Bancile trebuie sa atinga acest prag minim in doua etape astfel: incepand cu 31 mai 2003 bancile trebuie sa dispuna atat de un capital social cat si de fonduri proprii de cel putin 320 miliarde Lei si, incepand cu data de 31 mai 2004, de un capital social si de fonduri proprii de cel putin 370 miliarde Lei. De asemenea, potrivit unor norme care vor intra in vigoare in luna aprilie 2004, bancile au obligatia de a determina fondurile proprii la nivel consolidat, acestea din urma facand obiectul supravegherii BNR. 

    Bancile româneşti pot sa se angajeze într-o serie de activitati în limitele Legii Bancare, cum ar fi atragerea de depozite si de alte fonduri rambursabile, contractarea de credite incluzand printre altele credite de consum si credite ipotecare; finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emiterea si administrarea de mijloace de plata (inclusiv emiterea de moneda electronica); emiterea de garantii si asumarea de angajamente; tranzactii in cont propriu si in contul clientilor cu valuta si instrumente ale pietei monetare, cu valori mobiliare si alte instrumente financiare, cu conditia respectarii reglementarilor BNR sau ale altor organisme de reglementare; intermediere pe piata interbancara. Bancile pot desfaşura, în limita autorizatiei acordate, şi alte activitati permise de legislatia în vigoare, cum ar fi: depozitarea activelor fondurilor de investitii şi societatilor de investitii, distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii şi actiuni ale societatilor de investitii, actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare, operatiuni cu metale şi pietre pretioase şi obiecte confectionate din acestea, operatiuni în mandat, servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti, participare la capitalul social al altor entitati.     Bancile pot presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfaşurate, cum ar fi: detinerea şi administrarea de bunuri mobile şi imobile necesare desfaşurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, şi pot efectua orice alte activitati ori operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat

CAPITOLUL I – EVOLUTII IN MEDIUL BANCAR ROMANESC DUPA 1990

1.1. Caracteristicile Sitemului Bancar Romanesc in era post-comunista

1.2. Reglementarea activitatii bancare in Romania

1.3. Redefinirea functiilor si rolului bancilor

1.4. Integrarea Sistemului Bancar romanesc in Structura Sistemului Bancar European

CAPITOLUL II – RAIFFEISEN BANK –INSTITUIE BANCARA EUROPEAN PE PIATA ROMANEASCA

2.1. Istoric al Raiffeisen Bank 

2.1.1 Grupul financiar Raiffeisen

2.1.2 Raiffeisen in Romania

2.2. Integrarea si dezvoltarea sistemului austriac pe piata romaneasca

2.3. Activitatea de creditare

2.3.1 Caracteristici ale activitatii de creditare

2.3.2 Creditele retail – pentru persoane fizice

2.3.3 Creditele detail – pentru persoane juridice

CAPITOLUL III – PARTICULARITATI IN CREDITAREA IMM LA RAIFFEISEN BANK

3.1. Pozitia IMM-urilor in cadrul economiei de piata

3.1.1 Definirea notiunii de IMM

3.1.2 Ciclul de viata al unei IMM

3.1.3 Valoarea patrimoniala si structura financiara a unei IMM

3.1.4 Problematica IMM-urilor in perspectiva integrarii europene

3.2. Procesul de creditare pentru IMM de catre Raiffeisen Bank

3.2.1 Initierea relatiei cu clientul

3.2.2 Vizita pe teren

3.2.3 Analiza creditului si analiza riscului

3.2.4 Decizia de creditare 

3.2.5 Acordarea creditului

3.2.6 Monitorizarea

Anexe (Cap III)

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE