1.2. Principalele forme de manifestare a riscului de ţară şi fapte generatoare
Terminologia specifică riscului de ţară poartă amprenta dezvoltării istorice a acestui concept. După cel de-al doilea război mondial, o mare cantitate de dolari s-a acumulat în băncile comerciale din unele ţări europene. În utilizarea acestora s-a constatat apariţia unui nou tip de risc, în sensul că rambursarea împrumutului acordat de o bancă comercială unei firme situate în altă ţară putea fi blocata de către guvernul ţării respective, prin impunerea unor restricţii de transfer valutar. Acest tip de risc, care a fost denumit risc de transfer şi care poate afecta numai debitorii de drept privat, nu trebuie confundat cu incapacitatea de plată. În această situaţie debitorul este solvabil, poate şi vrea să-şi îndeplinească obligaţiile de plată, dar guvernul ţării sale impune restricţii de transfer valutar, ceea ce face imposibilă remiterea sumelor datorate creditorului extern. Câţiva ani mai târziu, în urma prăbuşirii imperiului colonial, guvernele noilor state independente au apărut pe pieţele internaţionale de capital în calitate de solicitanţi de împrumuturi. Ca entităţi suverane, aceşti debitori aveau un statut special, în sensul că nu li se putea face execuţie silită. Prin urmare, riscul legat de creditele acordate guvernelor a fost denumit risc suveran . Primul impuls a fost de a se căuta soluţii prin valorificarea bogatei experienţe a companiilor transnaţionale în materie de investiţii directe în străinătate, dar rezultatele nu au fost cele aşteptate. Riscul care afectează acest gen de investiţii depinde preponderent de evoluţiile de ordin politic, motiv pentru care este denumit risc politic. Problemele s-au complicat si mai mult când au apărut în calitate de împrumutaţi şi companii private fără garanţii guvernamentale, situate în ţări în curs de dezvoltare. În cazul acestora, împrumuturile acordate sunt supuse riscului ce rezultă dintr-o îmbinare complexa a efectelor evoluţiilor economice, politice şi sociale .
Astfel, riscul suveran este un macrorisc care afectează în special creditele externe acordate unui stat (riscul de ţară afectează nu numai condiţiile de acordare şi rambursare ale unui credit extern, ci şi afacerile internaţionale localizate într-un spaţiu naţional) şi poate fi considerat ca risc de ţară în măsura în care nerambursarea împrumuturilor internaţionale primite se datorează măsurilor neadecvate de politică economică adoptate de guvern, care limitează capacitatea ţării respective de a face faţă serviciului datoriei externe şi în condiţiile în care guvernul respectiv nu doreşte acest lucru şi interzice ieşirile de capital în afara graniţelor. Riscul de transfer apare atunci când firma multinaţională întâmpină dificultăţi în a repatria profiturile obţinute în ţara gazdă în ţara de origine a agentului economic (sau o altă ţară). În măsura în care aceste dificultăţi sunt determinate de măsurile de limitare a ieşirilor de capital adoptate de guvern şi afectează toate firmele care au investiţii localizate în acel spaţiu. Riscul politic este riscul considerat, cel mai important ce trebuie luat în considerare atunci când se ia decizia efectuării unei investiţii. Acest tip de risc poate afecta cel mai tare evoluţia unei investiţii deoarece, într-un mediu stabil din punct de vedere politic este aproape imposibil ca mediul economic să nu evolueze favorabil, în timp ce într-un mediu politic instabil economia va fi prima care va suferi. În această zonă a politicului trebuie luat în considerare felul partidului de guvernământ, dacă este liberal, social sau comunist; partidele liberale au o politică de obicei sănătoasă pentru economie, cele sociale sunt de obicei populiste astfel, există riscul creşterii inflaţiei şi a deficitului bugetar, iar cele comuniste nu sunt de nici un folos economiei de piaţă.
Între riscul de ţară şi principalele forme de manifestare a riscurilor există următoarele relaţii :
RT = RE + RP
RE = Capacitatea de rambursare a creditului + Disponibil redus de resurse în moneda străină
RP = Voinţa de a rambursa creditul + Restricţii impuse de guvern asupra repatrierii capitalului străin
RS = Capacitatea de rambursare a creditului + Voinţa de a rambursa creditul
Cuprins
Capitolul I
Delimitarea conceptului de risc de ţară 3
1.1. Definirea conceptului de risc de ţară şi trăsăturile sale 3
1.2. Principalele forme de manifestare a riscului de ţară şi fapte generatoare 8
1.2.1. Alte forme de manifestare ale riscului de ţară (riscul specific debitorilor cvasi-suverani, riscul sistematic, riscul de ţară generalizat) 10
1.2.2. Evenimente generatoare de risc de ţară 11
Capitolul II
Evaluarea riscului de ţară 14
2.1. Scopul şi necesitatea evaluării riscului de ţară 14
2.2. Indicatori utilizaţi în evaluarea riscului de ţară 15
2.2.1. Situaţia economică 15
2.2.2. Situaţia politică 20
Capitolul III
Metode de previziune şi acoperire a riscului de ţară 23
3.1. Sistemele formale de evaluare a riscului de ţară 23
3.2. Modelele econometrice (statistice) 25
3.3. Metode de analiză pe bază de scenarii 26
3.4. Metode probabilistice de evaluare a riscului de ţară 27
3.5. Studiile de ţară 28
3.6. Acoperirea riscului de ţară 30
Capitolul IV
Organisme de evaluare şi estimare a riscului de ţară 33
4.1. Agenţii de evaluare financiară a riscului de ţară 33
4.1.1. Standard & Poor’s 33
4.1.2. Moody’s Investitors Services 35
4.1.3. Fitch – IBCA 37
4.1.4. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de agenţiile de rating 39
4.2. Firme de evaluare a riscului de ţară 40
4.2.1. Business Environmental Risk Information (BERI) 41
4.2.2. The Economist Intelligence Unit (E.I.U.) 42
4.2.3. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate firmele de evaluare 44
4.3.1. Metodologia utilizată de Citibank 44
4.3.2. Metodologia utilizată de Bank of America 46
4.3.3. Metodologia utilizată de Credit Lyonnais 47
4.3.4. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de instituţiile bancare 49
4.4. Reviste de specialitate 49
4.4.1 The Economist 49
4.4.2. Institutional Investors 50
Capitolul V
Analiza riscului de ţară al României 51
5.1. Evaluarea situaţiei economice şi politice a României 52
5.1.1. Evaluarea situaţiei economico-financiare 52
5.1.2. Analiza componentelor politice ale riscului de ţară pentru România 57
5.2. Poziţia României în clasamentele internaţionale de risc de ţară 58
5.3. Instituţii din România specializate în analiza riscului de ţară. Banca de Export – Import a României 62
5.3.1. Cuantificarea şi evaluarea riscului de ţară pentru România utilizând modelul analitic al EXIMBANK, pentru anul 2003 68
Concluzii şi propuneri 70
Bibliografie 76
