TEORIA ABSTRACTA A AUTOMATELOR AUTOMATE
Despre o maşină sau instalaţie care realizează o serie de sarcini fără intervenţie umană se spune ca este automatizată .
Automatizarea unei maşini , instalaţii sau proces presupune realizarea unui bloc de comandă numit automat , care , în urma prelucrării unor semnale ce i se aplică pe intrări , emite la ieşirile sale semnale de comandă prin care determină realizarea unor sarcini . Semnalele de la intrările si ieşirile unui automat reprezintă informaţii , dar care sunt prezentate într-o formă accesibilă automatului , ca de exemplu reprezentarea prin numere binare .
Orice mărime de intrare poate fi codificată în binar şi de aceea , în ceea ce urmează , ne vom referi doar la prezentarea binară a informaţiei .
Din cele prezentate rezultă următoarea :
Definiţie
Un dispozitiv de prelucrare a informaţiei se numeşte automat .
Fiecare semnal binar de informaţie poate avea doar două valori logice notate si .
Controlul unei activităţi automatizate , impune ca automatul , în funcţie de valorile logice a semnalelor aplicate pe intrări la un moment , să emită la momentul , anumite valori logice pe ieşirile sale .
Funcţionarea unui automat este deci descrisă în timp printr-o succesiune de etape distincte numite secvenţe , in care se efectueaza anumite sarcini , spunându-se că automatul are o funcţionare secvenţială .
Fiecare sarcină dintr-o secvenţă va fi comandata de automat printr-o anumită combinaţie a semnalelor logice de la ieşiri , sub acţiunea unei anumite combinaţii a semnalelor logice de la intrări.
Definiţii
a) Mulţimea combinaţiilor între semnalele de intrare admise de automat se numeşte alfabet de intrare .
b) Mulţimea a combinaţiilor între semnalele de ieşire pe care le poate asigura automatul se numeşte alfabet de ieşire .
Ca dispozitiv de prelucrare a informaţiei , automatul este o grupare de circuite logice interconectate , care la un moment dat se afla in stări logice precise determinând o stare internă a automatului . Un automat se caracterizează prin mulţimea a stărilor sale interne , în care se poate afla .
Definiţie
Mulţimea a stărilor interne ale unui automat se numeşte mulţime de stare .
Rezultă că o combinaţie logică a semnalelor de ieşire la un moment este determinată atât de combinaţia logică a semnalelor de intrare , cât si de starea internă a automatului de la momentul t. De asemenea , sub acţiunea combinaţiei logice de intrare de la momentul t , circuitele automatului îşi vor modifica nivelele logice , determinând la momentul altă stare internă pentru automat .
Circuitele automatului realizând prelucrări logice , rezultă că ieşirea este rezultatul unei funcţii logice g , iar starea interna este rezultatul unei funcţii logice f .
Pe baza consideraţiilor de mai sus se poate scrie :
Cunoscând funcţiile si se poate prevedea funcţionarea automatului .
Un automat realizează deci funcţia de memorare a stării interne in care a ajuns (capacitatea sa de memorare fiind limitata datorita numărului finit de circuite componente) .
Rezultă că pentru un automat , din punct de vedere matematic , se poate da următoarea :
Se numeşte automat în sens Mealy , gruparea ordonată , în care este mulţimea combinaţiilor semnalelor de intrare , numită alfabet de intrare , este mulţimea combinaţiilor semnalelor de ieşire , numită alfabet de ieşire , este mulţimea stărilor interne , este funcţia de tranziţie prin care se determină starea interna în care va trece automatul după aplicarea unei intrări , iar este funcţia de ieşire ce indică ieşirea pe care o generează automatul sub acţiunea unei intrări .
Un automat Mealy se reprezintă ca în fig.1 unde prin s-au notat circuitele logice combinaţionale ce materializează funcţiile de tranziţie f şi de ieşire g .
CUPRINS:
1. AUTOMATE
1.1. AUTOMATE CONEXE
1.2. ECHIVALENTA DE STARI
1.3. AUTOMATE ECHIVALENTE
1.4. AUTOMATE INCOMPLET DEFINITE
2. REPREZENTAREA AUTOMATELOR
3. COMPATIBILITATE
4. PARTITII
5. INTERCONECTAREA AUTOMATELOR
6. ARII LOGICE PROGRAMABILE
