1.2 Geologia structurii
1.2.1 Stratigrafia şi litologia
Structura se prezintă ca o ridicare de depozite paleozoice, cretacice şi sarmaţiene peste care s-au depus discordant şi transgresiv stratele pliocene acoperitoare.
- Paleozoicul, constituit dintr-o serie de gresii silicioase şi argile, cu diaclaze umplute cu calcit.
- Cretacicul, reprezentat doar prin Baremian - Apţian, este depus pe întreaga suprafaţă a structurii. Depozitele sale sunt constituite din calcare microcristaline, criptocristaline, calcare pseudooolitice şi organogene, totul străbătut de diaclaze umplute cu calcită.
- Sarmaţianul, depus transgresiv şi discordant peste Cretacicul erodat este constituit în bază din calcare organogene şi microcristaline. Deasupra Sarmaţianului bazal urmează un interval marnos, care a fost supus erodării, grosimea sa variind de la 0 m, în apexul structurii, până la cca 150 m pe flancuri.
Sarmaţianul este reprezentat prin doua serii şi anume :
1) Sarmaţian bazal dezvoltat într-un facies calcaros.
2) Sarmaţian superior, depus într-un facies predominant pelitic.
Depozitele Sarmaţianului bazal au fost separate în două complexe :
a. Sarmaţian bazal inferior, în grosime de 20 - 25 m, constituit din calcare cretoase slab fisurate cu numeroase microcaverne şi calcare organogene diagenizate cu rare geode cu calcit.
b. Sarmaţian bazal superior, în grosime de 60 - 65 m, alcătuit din calcare organogene diagenizate, calcare pseudooolitice, calcare microcristaline cu fisuri şi diaclaze umplute cu calcit, intercalaţii subţiri de nisipuri calcaroase, marne argiloase şi marno calcare.
Sarmaţianul superior este constituit din marne şi marne nisipoase cu intercalaţii lenticulare de nisipuri calcaroase.
- Meoţianul mulează relieful erodat al Sarmaţianului; este constituit dintr-o alternanţă de pachete de nisip friabil, cu bobul fin, marne şi marne nisipoase, nisipuri oolitice şi gresii fine cu ciment calcaros, către partea bazală. Transgresiunea meoţiană s-a făcut lent, apele pătrunzând la început în zonele de relief mai coborâte şi treptat au invadat zonele mai ridicate, formându-se depozite cu grosimi mai mici în zona de creastă şi cu grosimi mai mari în zonele marginale afundate.
Meoţianul este depus transgresiv şi discordant peste relieful preexistent al Sarmaţianului, functie de care suferă modificări de facies şi grosime atât pe verticală cât şi lateral. Litologic, complexele meoţiene sunt constituite din alternanţe de pachete nisipoase cu pachete marnoase sau marno - nisipoase.
Funcţie de ciclurile de sedimentare, Meoţianul a fost împărţit în opt complexe denumite de sus în jos cu cifre romane Me I ÷ Me VIII. Complexele meoţiene VI, V, III şi II au fost subîmpărţite în pachete, iar unele pachete ca Me V superior a fost divizat în subpachete.
În zona de apex a structurii - respectiv de ridicare maximă a Sarmaţianului - complexele inferioare ale Meoţianului (Me VIII-V inferior) lipsesc. De fapt, complexele meoţiene VII şi VI au rol de umplere a reliefului Sarmaţian, reprezentând depuneri primare ale transgresiunii într-o apă puţin adâncă, agitată de valuri şi curenţi pe un relief neuniform.
Începând cu pachetul Me V mediu întreaga suprafaţă a Sarmaţianului este submersă.
Datorită condiţiilor de depunere neuniforme, depozitele meoţiene prezintă importante variaţii de facies şi de grosime care au condus la lenticulizări ale nisipurilor şi implicit ale marnelor.
- Ponţianul, predominant marnos, este depus în continuitate de sedimentare cu Meoţianul. Limita Ponţian – Meoţian constituie un reper excellent de corelare pentru întreaga structură.
- Dacian – Levantinul este constituit din nisipuri şi pietrişuri.
CUPRINS
Capitolul 1 – GEOLOGIA STRUCTURII OPRIŞENEŞTI…………………. 3
1.1 Cadrul geologic regional……………………………………………. 3
1.2 Geologia structurii………………………………………………….. 3
1.2.1 Stratigrafia şi litologia…………………………………………. 3
1.2.2 Tectonica………………………………………………………. 7
1.2.3 Obiective de interes petrolifer…………………………………. 8
1.2.4 Agenţi contaminanţi pentru fluidul de foraj............................ 8
1.2.5 Gradienţi de presiune, fisurare şi temperatură ………………. 9
1.2.6 Dificultăţi de foraj ……………………………………………. 14
Capitolul 2 – ANALIZA DATELOR DE LA SONDELE DE CORELARE.. 15
2.1 Metodica proiectării proprietăţilor şi tipurilor fluidelor de foraj…… 16
2.1.1 Rolul fluidelor de foraj………………………………………… 16
2.1.2 Clasificarea fluidelor de foraj…………………………………. 17
2.1.3 Proprietăţile fluidelor de foraj…………………………………. 17
2.1.4 Tipul fluidelor de foraj………………………………………… 22
2.1.5 Aditivi şi materiale folosite pentru prepararea şi reglarea
proprietăţilor fluidului de foraj………………………………… 23
2.1.6 Cantităţi de materiale necesare preparării fluidelor de foraj…… 26
2.2 Fluide de foraj folosite la sondele de reper………………………… 30
2.2.1 Fluide de foraj folosite la sonda A1 Oprişeneşti………………. 30
2.2.2 Fluide de foraj folosite la sonda A2 Oprişeneşti………………. 31
2.2.3 Fluide de foraj folosite la sonda A3 Oprişeneşti………………. 32
2.3 Analiza rezultatelor cimentărilor de la sondele de reper…………. 33
2.3.1 Analiza rezultatelor cimentărilor la sonda A1 Oprişeneşti….. 33
2.3.2 Analiza rezultatelor cimentărilor la sonda A2 Oprişeneşti….. 35
2.3.3 Analiza rezultatelor cimentărilor la sonda A3 Oprişeneşti….. 37
Capitolul 3 – OPTIMIZAREA PROGRAMULUI FLUIDULUI DE FORAJ PENTRU SONDA PROIECTATĂ…………………………………
39
3.1 Alegerea tipului şi proprietăţile fluidelor de foraj pentru sonda AX
Oprişeneşti…………………………………………………………. 39
3.1.1 Tipul fluidelor de foraj………………………………………… 39
3.1.2 Calculul volumului de noroi…………………………………… 40
3.1.3 Gradienţii de presiune şi fisurare estimaţi……………………. 41
3.1.4 Proprietăţile fluidelor de foraj…………………………………. 42
3.1.5 Calculul cantităţilor de materiale………………………………. 43
3.2 Comparaţii între fluidele folosite la sondele de reper şi cele folosite ּ la sonda AX Oprişeneşti……………………………………………...
46
3.3 Concluzii…………………………………………………………… 47
Capitolul 4 – OPTIMIZAREA REGIMULUI HIDRAULIC……………… 49
4.1 Optimizarea regimului hidraulic pe intervalul 0-200 m………….. 49
4.2 Optimizarea regimului hidraulic pe intervalul 200-1664 m………. 56
Capitolul 5 – CALCULUL COMPOZIŢIILOR DE CIMENTARE ŞI AL CIMENTĂRILOR PRIMARE………………………………………………..
64
5.1 Metodica de proiectare a cimentării……………………………….. 64
5.1.1 Proprietăţile pastei de ciment………………………………… 67
5.1.2 Proprietăţile pietrei de ciment………………………………… 69
5.1.3 Calculul cimentării……………………………………………. 71
5.2 Proiectarea cimentării coloanelor la sonda AX Oprişeneşti………. 79
5.2.1 Cimentarea coloanei de suprafaţă…………………………….. 79
5.2.2 Cimentarea coloanei de exploatare…………………………… 81
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………… 92
