< Cateva date privind alcoolul >
Cuvântul alcool îşi are originea în limba arabă - al. articol şi cohol "lucru subtil" - o traducere cu care mulţi vor fi desigur de acord cu încântare.
Din punct de vedere fizic alcoolul etilic în stare pură este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacără albastră. Se amestecă în orice proporţii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul şi cu alte substanţe organice.
Alcoolul se obţine pe cale naturala prin fermentarea zaharului şi a amidonului din fructe, cereale, cartofi, în prezenţa unei enzime (ferment) numită cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere.
In timpul fermentării are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului.
Băuturi alcoolice cu o concentraţie mai mare se obţin prin distilarea produşilor de fermentaţie.
Alcoolul se obţine şi pe cale sintetică prin hidrogenarea catalitică a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, având o largă utilizare în industria chimică, farmaceutică şi alimentară.
Alcoolul poate lua naştere în natură fără nici o intervenţie din partea omului. Intr-un film documentar realizat în Africa este prezentat un exemplu în acest sens. Anumite fructe exotice căzute pe pământ şi intrate în fermentaţie sunt consumate de diferite animale care prezintă apoi semne clare ale stării de ebrietate.
Poate aşa a cunoscut şi omul alcoolul. Dar de la acest moment până când omul a produs intenţionat şi consumat regulat băuturi alcoolice a trecut o lungă perioada de timp.
Există anumite indicii ca omul de Cro-Magnon (începând cu anul 40.000 i.Hr) cunoştea prepararea unor băuturi fermentate.
Cu siguranţă asemenea băuturi au fost produse intenţionat în perioada de început a agriculturii, în mezolitic (intre anii 10.000 şi 5.000 i.Hr), folosindu-se apa cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapă. Aceste băuturi serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Însă alcoolul a fost întotdeauna şi un drog fiind folosit adesea şi în ritualuri magice.
Cele mai vechi documente istorice în care sunt menţionate băuturile alcoolice datează de aproximativ 6.000 de ani. În toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum şi în Biblie găsim mărturii despre folosirea băuturilor alcoolice, dar şi despre abuzul în consumul lor.
Ca substanţa aparte, alcoolul a fost produs mult mai târziu, în jurul anului 1.000 prin invenţia unei tehnici performante de distilare. Aceasta înseamnă că băuturile spirtoase există numai începând din evul mediu. De atunci, el este folosit şi ca solvent pentru extracţia principiilor active din plante.
Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la început pentru a reduce temerile în faţa forţelor naturii şi a incertitudinilor vieţii şi pentru a trece mai uşor peste bariere în contactele interumane. Se pare însă ca alcoolismul pe scară largă nu s-a manifestat în antichitate, aşa cum a existat în ultimele secole şi se manifestă în special în prezent.
Ce sunt alcoolii?
După natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa -OH, se deosebesc mai multe tipuri de alcooli:
dacă radicalul derivă de la o hidrocarbură saturată (aciclică sau ciclică), alcoolul respectiv este un alcool saturat (de exemplu etanolul CH3-CH2-OH).
dacă în radical se găseşte o dubla legătură, alcoolul respectiv este un alcool nesaturat. (de exemplu alcoolul alilic CH2=CH-CH2OH).
dacă în radical se găseşte un nucleu aromatic, alcoolul respectiv este un alcool aromatic (de exemplu alcoolul benzilic, C6H6-CH2OH).
După numărul grupelor hidroxil din molecula, se deosebesc alcooli monohidroxilici, de exemplu etanolul C2H5OH şi alcooli polihidroxilici, de exemplu propantriolul CH2OH-CHOH-CH2OH. Alcooli care conţin doua grupe hidroxil legate de atomi de carbon diferiţi se numesc glicoli, de exemplul glicolul CH2OH-CH2OH.
Cuprins:
Cap. I. Introducere ………………………………………...……………………..……… …....pag.3
1.1.Câteva date privind alcoolul ....................................................................…………......... pag.3
1.2.Ce sunt alcoolii …………… …………………………………………………..…...…....pag.4
1.2.1. Structură şi nomenclatură………………………… ………………………....… ...pag.5
1.2.2. Clasificarea alcoolilor monohidroxilici………………………….…………….......pag.5
1.2.3. Proprietăţi fizice …….………………………………………………….……… ..pag.6
1.2.4. Utilizările alcoolilor ……………………..………………………………..………pag.7
Cap. II . Alcoolismul ………………………………………………..………………………........pag.8
2.1. Alcoolemia……………………………………..……………………………………... .pag.8
2.2.Consumul de alcool…………………………..……………………………………….....pag.9
2.2.1. Consumul de alcool ca aliment şi substanţa psihoactivă ………..…………….....pag.9
2.2.2. Abuzul de alcool …………………………………………………………….…...pag.10
2.2.3. Beţia ……………………………………………………………………………...pag.11
2.2.4. Dependenţa …………………………………………………………………….. .pag.12
2.3. Alcoolismul o boala …………………………………………………………………....pag.16
2.4. Cauzalitatea alcoolismului ……………………………………………………………..pag.18
2.5. Evoluţia dependentei de alcool ………………………………………………………. .pag.22
2.6. Efectele consumului de alcool la nivelul organismului ……………………………... pag.32
Cap. III . Tratamentul dependenţei de alcool ……………………………………………..……. .pag.42
3.1 Tratamentul dependentei………………………………………………………………. pag.42
3.2. Co dependenţa ……………………………………………………………………...…..pag.44
3.3. Strategii de evitare a consumului de alcool ………………………………………...….pag.47
Cap. IV. Sindromul alcoolismului fetal ………………………………… .……………...…….pag.49
4.1. Ce este alcoolismul fetal ? ……………………………………………………………..pag.49
4.2. Consumul de alcool în timpul sarcinii …………………………………………………pag.51
4.3. Efectele alcoolului asupra sănătăţii femeilor ………………………………………..…pag.51
Cap. V. Efectele alcoolului asupra sexualităţii masculine …………………………… …….. . pag.53
Cap. VI. Alcoolemia la volan………………………………………………………………..…. pag.54
6.1. Alcoolemia la volan ……………………………………………………………….…..pag.54
6.2. Noul cod rutier (01.02.2003) şi prevederile privind alcoolemia la volan.…………… .pag.55
6.3. Alcoolemia şi efectele acesteia asupra organismului conducătorului auto………...…. pag.57
Cap. VII. Alcoolul şi afecţiunile hepatice ……………………… …………………………….pag.59
7.1. Metabolizarea alcoolului…………….……………………………………………….. pag.59
7.2. Afecţiuni hepatice ………………………………………….………………………….pag.61
7.2.1. Degenerescenţa grasă a ficatului prin agresiunea alcoolică …….………..……..pag.61
7.2.2. Hepatita acută alcoolică …………………………………….…………………..pag.62
7.2.3. Ciroza hepatică ……………………….…………………………………………pag.63
7.2.4. Sindroame colestatice …………………………………….…………………….pag.64
7.2.5. Cancerul hepatocelular……….………………………………………………… pag.64
7.3. Mecanismul afectării hepatice….……………………………………………………. pag.64
7.3.1. Modificări în potenţialul redox intracelular …………………………………....pag.65
7.3.2. Mitocondria …………….……………………………………………………... pag.65
7.3.3. Retenţia de proteine şi apa în celulele hepatice ……….……………………… pag.65
7.3.4. Starea hipermetabolică ………………………………………….……………..pag.65
7.3.5. Afectarea imunologică a ficatului …………………………………….………..pag.65
7.3.6. Fibroza ………………………………………………….……………………...pag.66
7.3.7. Citokinele ………………………………………….…………………………..pag.66
7.4.Epidemiologia afecţiunilor hepatice ……………………………………….…………pag.66
7.4.1.Factorii declanşatori ai afecţiunilor hepatice …………………….…………….pag.67
7.4.2. Factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică ………………….…………...pag.68
7.4.2.1. Tipul de consum de alcool ……………….………………………………..pag.68
7.4.2.2. Sexul …………………….………………………………………………..pag.68
7.4.2.3. Profilul genetic …………………….……………………………………...pag.68
7.4.2.4. Nutriţia …………………….………………………………………………pag.69
7.5. Efectele toxice ale produşilor de metabolizare ai alcoolului …………………….….pag.70
Cap. VIII. Concluzii :
Cap. IX. Bibliografie :
