Titlurile de stat sunt reprezentate de înscrisuri emise Ministerul de Finanate care exprima  o creanţa financiara asupra emitentului garantata in mod expres si necondiţionat de statul roman. Acestea sunt emise in forma dematerializata si cu valori nominale conform prevederilor prospectului de emisiune al seriei respective.

Ministerul finanţelor, după consultări cu Banca Naţionala a României, va publica in Monitorul Oficial si va pune la dispoziţia mass-media ,cu minimum cinci zile lucrătoare înainte de data vânzării titlurilor de stat, un ordin al ministrului finanţelor care va cuprinde cel puţin următoarele:

- Seriile titlurilor de stat care urmează sa fie emise

- Data scadentei

- valoare totala a emisiunii

- valorile nominale individuale

- modalitatea si data vânzării titlurilor de stat

- preţul minim sau rata dobânzii maxime acceptate

- modalitatea si data decontării titlurilor de stat achiziţionate

- agentul de plata de înregistrare si de transfer

- elemente ale prospectului de emisiune

- regimul fiscal al emisiunii.

Titlurile de stat vor fi exprimate numai in moneda nationala – leul; Banca Naţionala a României va onora obligaţiunile financiare aferente titlurilor de stat numai detonatorilor inregistrati si numai in forma băneasca. Odată cu răscumpărarea lor la data scadentei sau la data rascumpararii in avans titlurile de stat vor fi anulate din evidentele Ministerului finanţelor si ale Băncii Naţionale a României. 

Ministerul de finante are obligaţia plaţii promte a obligaţiunilor financiare aferente fiecărui titlu de stat, la datele si in conformitate cu prevederile prospectului de emisiune. Ministerul de finanţe este legal răspunzător in numele statului roman in fata detinatorilor titlurilor de stat in situaţia apariţiei viciilor de plata.

In luna aprilie din anul 1997 Banca Naţionala a României a iniţiat primele operaţiuni de open-market îndreptate spre absorbţia excesului de lichiditate, banca centrala vânzând in primele doua luni ale trimestrului, titluri de stat in valoare de 495 miliarde de lei „sterilizarea” efectuata astfel de Banca Naţionala a României a fost doar marginala. 

La sfarsitul lunii iunie portofoliul de titluri de stat al autoritatilor monetare s-a epuizat prin ajungerea la scadenta a restului de titluri deţinute de Banca Naţionala a României (249 miliarde lei) refacerea acestui portofoliu ar fi generat noi injecţii monetare, care erau nedorite in contextul abundentei de lichiditate existente la acel moment in sistemul bancar.

Din trimestrul III au apărut unele restricţii in derularea operaţiunilor de open-market, Banca Naţionala a României nu a mai utilizat operaţiunile de open-market in scopul absorbţiei de lichiditate, portofoliul sau de titluri de stat fiind epuizat. Încercarea de refacere a acestui portofoliu a fost restricţionata de necesitatea evitării injectării de lichiditate in condiţiile supra lichiditatii existente in sistemul bancar ca urmare a cumpărărilor de valuta de către banca centrala. Astfel valoarea nominala a titlurilor de stat cumpărate de Banca Naţionala a României de pe piaţa secundara in cursul trimestrului III a fost doar de 128 milioane lei.

        Intervenţiile Băncii Naţionale a României pe piaţa secundara a titlurilor de stat au un dublu sens. In primul trimestru al anului 1998 operaţiunile Băncii Naţionale a României cu titluri de stat au urmărit doua obiective din care doar unul a fost subordonat politicii monetare. Este vorba despre „sterilizarea” excesului de lichiditate in vederea menţinerii sub control a bazei monetare, scopul in care Banca Naţionala a României a vandut certificate de trezorerie in valoare nominala de peste 300 miliarde lei.

       Opţiunea de a utiliza acest instrument pentru absorbţie monetara a avut la baza, pe de o parte, intenţia Băncii Naţionale a României de a-si diminua costurile „sterilizării”, iar pe de alta parte, posibilitatea oferita de ameliorare a funcţionarii pieţei secundare a titlurilor de stat.

        Al doilea obiectiv urmărit de aceste operaţiuni l-a constituit furnizarea de lichiditate unor bănci confruntate cu probleme financiare; in contextul excesului cvasipermanent de lichiditate existent in sistem, achiziţionarea de certificate de trezorerie de către banca centrala a pervertit parţial natura acestui instrument de politica monetara. Pe ansamblul trimestrului, cumpărările de titluri de stat de către Banca Naţionala a României au depasit cu 130 miliarde vânzările sale. Diminuându-se si prin ajungerea la scadenta a unor certificate, portofoliul de titluri de stat al Băncii Naţionale a României a atins la sfarsitul lunii martie valoarea de 2714,4 miliarde lei fata de nivelul de 3257,5 miliarde lei înregistrat la sfarsitul lunii decembrie 1997.

      Utilizarea operaţiunilor cu titluri de stat a cunoscut in trimestrul trei o amplificare fara precedent atât ca volum cat si ca frecventa. Concretizându-se in doar trei operaţiuni de uz de titluri de stat in valoare nominala de 279,5 miliarde lei si in 12 operaţiuni de cumpărare, intervenţiile Băncii Naţionale a României pe pata titlurilor de stat au avut ca rezultat o injecţie neta de lichiditate de aproape 3.000 miliarde lei.

      La sfarsitul trimestrului,  stocul de titluri de stat deţinut de Banca Naţionala a Romanei, exprimat la valoarea nominala crescuse la peste 6.000 miliarde lei. Având un efect contrar celui solicitat de obiectivul controlului bazei monetare, operaţiunile cu titluri de stat au fost asociate in principal dificultăţilor structurale de lichiditate ale unor bănci cu capital de stat si necesităţile crescute de finanţare interna a deficitului bugetar. In aceste condiţii menţinerea in parametri programaţi a obiectivului operaţional a presupus eforturi suplimentare din partea băncii centrale pentru a „steriliza”  excesul de lichiditate.

Utilizarea operaţiunilor cu titluri de stat de către Banca Naţională a luat in primul trimestru al anului 1999 o amploare fără precedent. Valoarea nominala a titlurilor de stat utilizate in aceste operaţii a atins un nivel record de 10000 mld. lei, frecventa intervenţiei băncii centrale pe piaţa monetara devenind aproape zilnica. Vizând atenuarea problemelor de lichiditate ale unor bănci si a dificultăţilor de finanţare a deficitului bugetar, intervenţiile băncii centrale pe piaţa monetara din primele doua luni ale anului, materializate in cumpărarea neta a unor titluri de stat in valoare nominala de 2645 mld. lei, au fost in dezacord cu politicile monetare.

In martie, sensul majorităţii intervenţiilor Băncii Naţionale a României pe piaţa monetara s-a schimbat (prin vânzarea neta de titluri de stat in valoare nominala de peste 1000 mld. lei) banca centrala urmărind sa atenueze impactul monetar al creditului special acordat Bancorex. Cu toate acestea, pe ansamblul trimestrului, impactul net al operaţiunilor băncii centrale cu titluri de stat l-a reprezentat o injecţie monetara de peste 1600 mld. lei.

Volumul operaţiilor cu titluri de stat efectuate de banca centrala a cunoscut in trimestrul al doilea o creştere spectaculoasa, valoarea nominala a titlurilor de stat tranzacţionate pe piaţa secundara depăşind 20000 mld. lei. In primele doua luni ale trimestrului doi cumpărările au devansat vânzările de titluri de stat, in luna aprilie consemnându-se un record al prevalentei cumpărărilor de 5860 mld. lei. Deşi in iunie raportul celor doua categorii de intervenţii s-a modificat in favoarea vânzărilor, portofoliul de titluri de stat al Băncii Naţionale a crescut cu 2920 mld. lei pe seama titlurilor de stat pe care s-a stins o parte din creditul special acordat Bancorex. 

Luând in considerare si titlurile de stat din portofoliul Băncii Naţionale ajunse la scadenta, pe ansamblul trimestrului doi, operaţiunile pe piaţa secundara a titlurilor de stat s-au soldat cu o absorbţie neta de lichidităţi de peste 1000 mld. lei. Vânzările din ultima parte a trimestrului au neutralizat efectul cumpărărilor nete de titluri de stat din aprilie, care s-au sincronizat in mod evident cu dificultăţile de lichiditate ale unor bănci si in special a Trezoreriei.