Referat Functiile Urbane

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 04 Iunie 2016

Descriere Referat

        Extras din referat:

        "Funcţia de transporturi se manifestă diferenţiat, rolul poziţiei geografice fiind mai mare decât în cazul funcţiei industriale. Transportul maritim şi cel fluvial se impune mult mai vizibil în structura urbană prin dependenţa dintre facilităţile de transport şi localizarea activităţilor industriale, în funcţie de nivelul de dezvoltare. Porturile mondiale sunt astfel extrem de diverse din punct de vedere funcţional : specializate, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, complexe, în cele dezvoltate, unde diferenţierea dintre funcţia portuară şi funcţiile industrială sau comercială este destul de dificilă. O diferenţiere majoră este şi aceea a poziţiei porturilor, unele fiind mai legate de hinterland (cele de estuar mai ales, ca Hamburgul) altele de raporturile internaţionale (porturi de escală, puncte obligatorii de trecere, sau dezvoltate la intersecţia unor linii maritime majore, ca Singapore, Honolulu sau Dakar). Legătura portului cu interiorul este foarte importantă pentru dezvoltarea centrului urban, pentru stabilitatea sa. Unele porturi au decăzut tocmai datorită lipsei hinterlandului sau slabei legături cu acesta, cazul oraşului Visby din insula Götland, unul din marile porturi hanseatice medievale, sau al Gibraltarului, lipsit de relaţii economice cu Spania şi obturat de portul vecin Algeciras. Adeseori se poate întâmpla ca extinderea  sau dezvoltarea portului să intre în contradicţie cu celelalte elemente ale organismului urban, acolo unde spaţiul disponibil  e foarte limitat. Se poate ajunge în cazul în care are loc o dezvoltare haotică la o veritabilă luptă pentru spaţiu (St.Petersburg, Napoli). De cele mai multe ori se ajunge la situaţia în care cele două elemente, portul şi celelalte zone funcţionale, se dezvoltă în sens opus (Anvers) sau în alte cazuri în amonte.
Funcţia de transporturi feroviare s-a impus ca o funcţie caracteristică într-un număr mare de oraşe, noduri feroviare, urbanizate adesea graţie poziţiei favorabile, la intersecţia unor linii ferate importante (după 1950), acolo unde trasarea magistralelor nu a ţinut cont de direcţia căilor mai vechi de comunicaţie : Paşcani, Mărăşeşti, Simeria la noi sau Orşa în Bielorusia de ex. În SUA, unde calea ferată a înaintat fenomenului urban creând premizele urbanizării într-un teren liber, frecvenţa oraşelor specializate în transportul feroviar fiind mai frecventă ca în Europa (Amarillo în Texas de ex.).
Funcţia de transporturi rutiere, deşi foarte veche, s-a impus mai puţin ca celelalte în viaţa oraşului, reţeaua rutieră suferind modificări minore de-a lungul timpului. Vechile trasee s-au păstrat şi după ce automobilul a impus lărgirea drumurilor, devenite autostrăzi. Practic nu există aşezări urbane care să depindă de funcţia de transporturi rutiere, doar în SUA, imensitatea spaţiului a impus dezvoltarea unor nuclee urbane la intersecţiile marilor autostrăzi, unde se aglomerează o infrastructură de profil (ateliere de reparaţii, staţii de carburanţi, moteluri etc.)
Transporturile aeriene nu influenţează nici ele în mod hotărâtor evoluţia oraşelor, deşi conduc la apariţia unor veritabile aglomeraţii aeroportuare care în afara infrastructurii specifice pot cuprinde hoteluri, antrepozite, ateliere, etc., de multe ori dispuse liniar în lungul arterelor de penetraţie. O excepţie o constituie aeroporturile de escală din lungul unor mari rute transcontinentale care pot genera aşezări urbane specializate : Shannon în Irlanda sau Gander în Terra Nova. Importanţa acestora este în scădere însă datorită creşterii autonomiei de zbor."
Descarca referat