Avand in vedere ca ne aflam in “epoca celui de-al treilea val”, intr-o societate informationala,este de prisos sa amintim importanta pe care o au serviciile in economia mondiala, in ziua de astazi. Sectorul tertial a ajuns sa detina in tarile dezvoltate o pondere de aproape 70%in ocuparea populatiei si crearea Produsului Intern Brut, iar in ultima perioada acestea detin o pondere de 30% in comertul mondial.In tara noastra, ponderea serviciilor in crearea Produsului Intern Brut si in gradul de ocupare a populatiei se situeaza in jur de 40%. Unele dintre cele mai importante servicii sunt serviciile educationale, de invatamant, acestea din urma facand obiectul analizei prezentului proiect.

        Inainte de inceperea analizei propriuzise, trebuie subliniat ca, in ciuda importantei sporite a acestui sector si in ciuda faptului ca in Constitutia Romaniei se precizeaza ca invatamantul trebuie sa i se aloce minimum 4% din Produsul Intern Brut, in tara noastra acest lucru nu s-a realizat in aproape nici un an din 1989 pana in prezent. Cu toate ca situatia precara a economiei romanesti si restructurarile impuse de tranzitia la economia de piata ar putea justifica intr-o oarecare masura aceasta neglijare a sectorului educational, trebuie sa avem totusi in vedere importanta invatamantului in cadrul oricarei tari si, nu in ultimul rand, influenta pe care situatia acestui sector o are in timp asupra economiei.

     Dupa cum se observa, atat in tabel cat si din grafic, populatia ocupata in invatamant este apraoximativ constanta in aceasta perioada, neprezentand oscilatii majorie.Pe intregul interval s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in invatamant de 433,4 mii persoane, cu un spor mediu negativ de –2,75 mii persoane, un indice mediu al dinamicii subunitar de 0,993 si un ritm de crestere negativ  de –0,007 ( -0,7%) .

        Din 1994 pana in 1998 se observa totusi o usoara scadere a numarului populatiei ocupate din invatamant, iar acest lucru, laprima vedere , intra usor in contradictie cu datele referitoare la numarul unitatilor de invatamant, care dupa cum se vede in tabelul urmator (tabel 2) inregistreaza o crestere.De fapt usoara scadere a populatiei ocupate din invatamant este perfect justificata de reducerea numarului de unitati de invatamant din 1997, iar in 199, desi numarul de unitati prezinta o crestere, populatia ocupata ramane aceeasi, nefiind resurse bugetare suficiente pentru angajari suplimentare.

       In cazul unitatilor din invatamant, se observa, deasemenea, o evolutie aproximativ constanta.In primii trei ani ai perioadei analizate(1994,1995,1996) se observa o crestere a numarului unitatilor din invatamant (cu aproximativ 200-300 de unitati pe an). In 1997 insa se observa o reducere cu 731 de unitati, situatie partial remediata prin cresterea cu 325 de unitati din 1998. Scaderea numarului de unitati de invatamant din 1997 se poate explica prin schimbarile majore survenite in peisajul politic romanesc (schimbarea guvernului si a ministrului invatamantului) , care a avut loc la sfarsitul anului anterior, si prin numarul mare al unitatilor de invatamant aflate intr-o stare de degradare avansate, care trebuiau refacute si modernizate, ceea ce si probabil s-a si intamplat, aceasta explicand cresterea di 1998.

        Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a unitatilor din invatamant de 29434,2 unitati, un spor mediu pozitiv de 20,5 unitati, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 1,00049 si un ritm de crestere pozitiv de 0,00049 (0,049%).

     Se observa o evolutie ascendenta a PIB-uli din invatamant pe tot parcursul perioadei, dar aceasta situatie ar putea fi datorate inflatiei. In urma deflatarii seriei se va observa daca exista intradevar o crestere reala sau, dimpotriva, are loc o descrestere. Deasemenea, pentru a face o analiza cat mai corecta, vom realiza in continuare transformarea din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii, iar apoi se va analiza si PIB-ul in preturi constante.

    Constatam o valoare medie a PIB-ului din invatamant, calculat in preturi comparabile de 1101,36 mld. lei,un spor mediu negativ de –131,325 mld lei (spre deosebire de cel pozitiv de 1730, 525 mld lei al PIB-ului in preturi curente) , un indice mediu al dinamicii subunitar de 0,874 si un ritm de crestere negativ de –0,126 (-12,6%).

        Daca in analiza PIB-ului din invatamant in preturi curente se observa o evolutie ascendenta a acestuia, analizand PIB-ul creat in invatamant in preturi constante observam o evolutie reala evident negativa, cauza fiind, dupa cum puteam banui o consecinta a inflatiei din economia romaneasca.

        Analizand  evolutia PIB-ului creat in invatamant in preturi comparabile se observa o crestere moderata a nivelului acestuia in perioada 1994-1996.In 1997 si 1998 nivelul PIB-ului sufera o reducere dramatica in acest sector, dezvaluind nivelul real al acestuia ,ca urmare a inceperii tranzitiei la economia de piata.