Analiza legaturilor intre PIB, consumurile populatiei si administratiei, nivelului cursului de shimb si soldului comertului exterior
I.Prezentarea pe scurt a importantei si actualitatii temei abordate
La nivel macroeconomic, pentru efectuarea unor calcule si analize sunt necesare informatii sintetice referitoare la activitatea economica desfasurata de agentii economici.
Sistemul conturilor macroeconomice poate furniza aceste informatii intr-o forma agregata prin faptul ca el permite calcularea indicatorilor globali.
Calculul PIB , valoarea si dinamica sa ne dau in general informatii cu privire la nivelul de dezvoltare al unui popor, sau a unei comunitati mai cuprinzatoare . PIB este reflectia muncii unei natiuni cumulata cu realizarile economice si culturale anterioare.
III.Prezentarea pe scurt a metodelor cantitative folosite in analiza
In general pentru masurarea rezultatelor activitatii economice se pot aplica trei metode de calcul :
- metoda valorii adaugate ( metoda productiei sau metoda crearii veniturilor ) ;
- metoda veniturilor ( metoda repartitiei veniturilor ) ;
- metoda cheltuielilor ( metoda utilizarii ).
Calculul Produsului Intern Brut ( P.I.B ):
Metoda valorii adaugate consta in masurarea valorii adaugte brute (VAB ) de subiectele economice si agregarea acestor marimi pe sectoare si pe ansamblul economiei nationale.
VAB a unui subiect economic sau al unui sector exprima valoric ce s-a adaugat peste valoarea bunurilor si serviciilor consumate pentru a produce alte bunuri si servicii.
PIBpp=VABi,pf – PISB + Iind+TV
PIBpf =VABi,pf – PISB + TV ------ exprim in preturile factorilor
PISB – productie intermediara inputata serviciilor bancare
Daca se tine cont de metoda utilizarii finale ( metoda cheltuielilor ) se are in vedere insumarea componenetelor ce exprima utlizarea finala a bunurilor si serviciilor produse in interior in perioada pentru care se face calculul , evaluate la preturile pietei.
Indicatorii care dimensioneaza componentele utilizarii finale sunt :
• CP - consumul privat
• CPL - consumul public
• CST - consumul statului
• FBC - formarea bruta de capital ( investitii brute )
• EXN - export net ( EX – IM )
PIBpp= CP + CPL + FBC + ( EX – IM )
IV.Surse de date
Anuarul statistic pe 1999,care la randul sau are urmatoarele surse de date:
-Lucrari statistice elaborate in cadrul Comisiei Nationale pentru Statistica.
-Surse administrative:
Ministerul Finantelor pentru date din executia bugetului public national,bilanturile contabile,precum si pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente si asociatiilor familiale.
BNR pentru datele din balanta de plati.
In modelul considerat se cunosc date despre Produsul Intern Brut, consumul populatiei, consumul administratiei, consumul total, nivelul cursului de schimb, si marimea soldului comertului exterior exprimat in miliarde lei.
Model y=a +bx +u ;
Coeficientul “a” al modelului de – 4,4394 - nu are interpretare economica. Coeficientul “b” al modelului :
- La o crestere cu 1% a PIB-ului este echivalenta o crestere cu 1,06 a consumului total.
-dupa cum se observa exista o legatura puternica, directa intre cele doua variabile(date nominale); cum este si normal daca produsul intern brut creste, automat creste si consumul si invers.
Expresie esentiala a gradului de bunastare, consumul populatiei si al administratiei sunt in masura sa furnizeze informatii despre evolutia ulterioara a economiei. Un nivel ridicat al consumului intr-o anumita perioada indica o scadere a economiilor din venit ale populatiei deci in viitor mai putini bani disponibili pentru investitii. In acelasi timp un nivel ridicat al consumului este sursa unor cresteri economice pe termen scurt ( cresterea consumului stimularea productivitatii ).
Interesanta evolutia consumului administrativ care contrar intentiei declarate a autoritatilor de a fi sub valorile reale ale anului 1998 a crescut totusi semnificativ.
Variatia ponderilor ramurilor in pib este in masura sa furnizeze date importante despre mersul economiei, daca acesta este sau nu sanatos si masura in care evolueaza gradul de bunastare al populatiei. Este bine stiut ca un P.I.B. in care ponderea serviciilor este ridicata indica o economie dezvoltata. Dupa cum se observa si in grafic ponderea industirei in P.I.B. a scazut de-a lungul celor 6 ani reprezentati, pe seama cresterii ponderii serviciilor ( transport si telecomunicatii + comert si turism + servicii).Astfel ponderea serviciilor in P.I.B. a crescut semnificativ ( de la 25-30% inainte de 1990 la aproximativ 40% in prezent ).
Daca se analizeaza insa datele comparabile, se observa pe ansamblu o scadere a valorii adaugate brute pentru fiecare ramura,astfel industria a contribuit in termeni reali doar 89,5% din realizarile anului precedent.
Exceptie face sectorul tranzactiilor imobiliare puternic dezvoltat odata cu introducerea la tranzactionare a societatiilor privatizate.In paralel cu Bursa de Valori Bucuresti exista piata Rasdaq, iar la Sibiu exista o bursa de tranzactii futures pe valuta in special. Chiar daca acesta crestere e semnificativa pentru tara noastra, raportat la plan international, tranzactiile la bursa sunt mici in raport cu potentialul de tranzactionare lucru datorat neincrederii investitorilor in soliditatea firmelor.
Sectorul privat continua sa fie cel mai putin reprezentat in industrie unde restructurarea si privatizarea s–au produs lent si cu rezultate sub asteptari. Cresterea contributiei sectorului privat la activitatea ramurii (de la 26% in 1997 la 29,8% in 1998) s-a datorat mai mult declinului sectorului de stat si mai putin fortificarii celui privat al carui management afectat de instabilitatea legislativa si de climatul economic nefavorabil s-a dovedit de multe ori neperformant.
Prin calculul coeficientului de corelatie intre PIB si soldul comertului exterior se observa o corelatie negativa , puternica intre cele doua variabile P.I.B. si soldul comertului exterior (export – import ). Aceasta inseamna ca pana acum, o data cu scaderea nivelului P.I.B. asistam la o deteriorare a performantelor economice pe toate planurile, inclusiv capacitatea economiei romanesti de a face fata competitivitatii pe pietele externe. In timp ce in anul 1989 exportul depasea importul cu aproape 2 mld $ (aprox 10,4 mld$ fata de 8,4 mld$), in anul 1990 exportul a scazut la jumatate ~ 5,5 mld$
iar importul a trecut de 9 mld $ ca urmare a deschiderii pietei interne pentru produse straine. In anul 1991 asistam la o scadere a importului la aproximativ 5,5 mld $ ca urmare politicilor protectioniste.
Influenta negativa a comertului exterior a crescut in 1998 fata de anul 1997, importul net de bunuri si servicii majorandu-se cu 17,3%. Aceasta evolutie arata ca o parte insemnata a consumului final s-a realizat din resurse externe ,tendinta ce se mentine si care in mod evident a devenit nesustenabila aratand ca politicile de stimulare a cererii nu au avut alt pana acum ca rezultat decat cresterea deficitului extern.
VI.Analiza rezultatelor obtinute
Primul sector al economiei din punct de vedere al participarii la formarea P.I.B. a devenit in 1998 cel al serviciilor. Aceasta este o tendinta normala, ce reflecta schimbari structurale in economie. Totusi ,cresterea ponderii serviciilor in P.I.B. , de la 33,2% in anul 1997 la 37,8% in 1998 s-a produs in conditiile in care valoarea adaugata bruta ( de peste 128 mii miliarde lei ) a fost cu 6,3% mai mica in termeni reali decat in anul 1997.
Industria a pierdut intaietatea in crearea P.I.B., contributia ramurii reducandu-se de la 35,5% in 1997 la 31,7% in 1998. Valoarea adaugata bruta din industrie , in suma de 107 mii miliarde lei a reprezentat in termeni reali doar 89,5% din realizarile anului precedent, ca efect al restrangerii activitatii in majoritatea subramurilor industriale, al intarzierii restructurarii si al eficientei economice scazute.
P.I.B. s-a format in proportie de 58,3 % in sectorul privat a carui contributie a crescut usor fata de anul 1997 ( cu 0,2% ). Sectorul privat continua sa fie cel mai putin reprezentat in industrie unde restructurarea si privatizarea s–au produs lent si cu rezultate
sub asteptari.
Formarea bruta a capitalului fix a scazut cu cca 18% ; afectata de declin economia a utilizat in procesul investitional numai 18,1% din P.I.B. cu aproape 4% mai putin decat in 1997.
VII.Concluzii finale
Pe parcursul a zece ani de tranzitie s-a observat ca declinul economiei se datoreaza in mare parte necorelarii activitatilor B.N.R. de restrangere sau relaxare fiscala, cu cele de restructurare economica; rapoartele despre Romania ale institutiilor straine reflecta slabul management si rezultatele negative ale societatilor in special cu capital mixt si de stat, in care lipsa de interes este evidenta si a regiilor autonome ce detin monopoluri si ca atare practica preturi supraevaluate. Ca atare se asteapta privatizarea acestor societati sau in unele cazuri aplicarea legii falimentului.
Invatand din greselile trecute, se asteapta in viitor, ca urmare a corelarii politicilor fiscale cu cele de restructurare economica in special in industrie, sa se obtina stabilizarea macroeconomica, si pentru anul 2000 o usoara crestere a P.I.B.-ului real .
Pentru Romania PIB va constitui,alaturi de marimea deficitului bugetar,unul din criteriile economice ce vor conditiona momentul admiterii in Uniunea Europeana,ca stat cu drepturi depline.
